Începând cu 1 iulie 2026, pacienții care așteaptă operații de cataractă sau intervenții de protezare a aparatului locomotor vor fi incluși în liste electronice de așteptare, gestionate printr-un nou modul informatic dezvoltat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM).

Noile reguli sunt prevăzute într-un regulament care va intra în vigoare de la începutul lunii viitoare și care aduce modificări importante în organizarea programelor speciale de tratament.

Potrivit CNAM, modulul a fost integrat în Sistemul Informațional Automatizat „Asigurarea Obligatorie de Asistență Medicală” (SI AOAM) și va permite o evidență mai clară și o gestionare mai eficientă a listelor de așteptare.

Pacienții vor fi incluși în lista electronică doar dacă aleg să efectueze intervenția într-o instituție medicală publică sau privată din Chișinău ori Bălți. În schimb, cei care acceptă să fie operați la un prestator medical de nivel raional contractat de CNAM nu vor fi înscriși în listele de așteptare, deoarece aceste instituții nu au asemenea liste pentru intervențiile respective.

Regulamentul prevede și eliminarea comisiilor, consiliilor și a listelor urgentate. Pregătirea pentru intervenția chirurgicală va fi realizată de medicul de familie sau de medicul specialist, iar pacientul va fi informat despre instituțiile disponibile pentru efectuarea operației.

O altă noutate este că persoanele incluse în lista de așteptare vor fi notificate prin SMS atât despre înregistrarea în sistem, cât și despre instituția medicală unde urmează să fie efectuată intervenția.

CNAM va verifica și actualiza listele o dată la șase luni. Pacienții vor putea fi excluși din evidență dacă au efectuat operația în alt mod, nu se prezintă la intervenție, nu mai au indicații medicale, există contraindicații sau în cazul decesului. Totuși, aceștia vor putea solicita reincluderea în listă.

Intervențiile care reprezintă urgențe medicale vor continua să fie efectuate în afara listelor de așteptare, prin programul general de asistență medicală spitalicească.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cataracta #CNAM #protezare

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.