Produsele moldovenești revin în prim-plan la început de an. De la gusturi autentice și băuturi locale, până la textile, mobilă și bunuri de larg consum, producătorii autohtoni se reunesc la cea mai mare expoziție națională dedicată economiei locale – „Fabricat în Moldova 2026”.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță organizarea celei de-a XXIII-a ediții a expoziției naționale, care va avea loc în perioada 11-15 februarie, la Centrul Internațional de Expoziții Moldexpo din Chișinău. Evenimentul se desfășoară sub patronajul Guvernul Republicii Moldova și în parteneriat cu Agenția de Investiții, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și rețeaua internațională Enterprise Europe Network.

Ediția din acest an se va desfășura sub sloganul „Acasă! Autentic! Consumăm Autohton!”, punând accent pe promovarea producătorilor locali, creșterea competitivității companiilor și consolidarea legăturii dintre mediul de afaceri, autorități și consumatori.

Pentru prima dată, expoziția va fi integrată în platforma globală Enterprise Europe Network, ceea ce va permite organizarea de întâlniri B2B internaționale și accesul companiilor moldovenești la potențiali parteneri din peste 60 de țări. Scopul este facilitarea extinderii firmelor autohtone pe piețele externe și sporirea vizibilității acestora la nivel european.

La „Fabricat în Moldova 2026” vor participa în jur de 400 de companii autohtone, distribuite în mai multe zone tematice.

Pavilionul Central va găzdui produse agroindustriale, alimentare și băuturi, inclusiv standuri ale consiliilor raionale.

Pavilionul nr. 2 va fi dedicat companiilor din industriile textile, mobilă, producție și bunuri de larg consum, iar zona exterioară va reuni producători agroalimentari, vinuri artizanale și firme din sectorul prelucrării lemnului și metalului.

România va participa în calitate de țară invitată, cu obiectivul de a consolida cooperarea economică bilaterală și de a stimula noi parteneriate comerciale. Expoziția se va desfășura pe o suprafață de 2.800 de metri pătrați în interior și 300 de metri pătrați în exterior, pe durata a cinci zile, de miercuri până duminică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Camera de Comert #Fabricat in Moldova

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.