Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Din ce bani va fi finanțat Fondul de Convergență? Chiveri explică: Asistența este deja oferită zilnic

05 Oct. 2026, 11:54
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
05 Oct. 2026, 11:54 // Actualitate //  Victoria Laur

Valeriu Chiveri respinge acuzațiile Tiraspolului, precum că Fondul din Convergență ar urma să jefuiască locuitorii vulnerabili de pe malul stâng al Nistrului. Conform oficialului, asistența pentru această categorie de persoane este deja oferită, deși Fondul propriu-zis nu a început încă să funcționeze.

Vicepremierul pentru reintegrare a precizat că resursele fondului vor fi utilizate exclusiv pentru a sprijini cetățenii și a implementa proiecte în regiunea transnistreană. Funcționarul a precizat că banii nu vor fi transferați către autoritățile autoproclamate de la Tiraspol.

„Fondul va fi format prin plăți din impozite de la persoanele fizice și juridice care desfășoară activități economice în regiunea transnistreană. Sunt luate în considerare și surse suplimentare de finanțare – contribuții voluntare și resurse direcționate de la parteneri internaționali.

Atragerea de finanțare externă va extinde semnificativ domeniul de aplicare al proiectelor și va asigura rezultate mai tangibile pentru locuitorii din regiune. Cine va beneficia de resursele fondului? În primul rând, cei care au cea mai mare nevoie de sprijin. Printre aceștia se numără grupurile social vulnerabile, populația generală, persoanele cu dizabilități, pensionarii și familiile cu copii”, a transmis Chiveri.

De asemenea, banii din Fond se vor utiliza pentru a acorda asistență victimelor încălcărilor drepturilor omului în regiune, dar și studenților care studiază în Republica Moldova. Agențiile guvernamentale autorizate vor distribui mijloacele financiare, a mai dezvăluit Valeriu Chiveri.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 11:42
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
19 Nov. 2026, 11:42 // Slider //  Cătălina Boico

Inflația a ajuns la 4,7% la nivel mondial și continuă să crească, iar datoria globală va atinge cel mai ridicat nivel de la cel de-al Doilea Război Mondial. În același timp, schimbările geopolitice majore și evoluția rapidă a inteligenței artificiale pun presiune asupra economiilor. Avertismentele au fost lansate de șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), desfășurat la Shenzhen, scrie Antena3.ro.

Oficiala a cerut înăsprirea politicilor monetare în mai multe economii și a avertizat că statele care nu se adaptează la dezvoltarea inteligenței artificiale riscă să suporte consecințe economice.

Kristalina Georgieva s-a aflat joi, 19 noiembrie, la Shenzen, unde are loc și trilaterala istorică între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping. Directoarea FMI a susținut un discurs la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).

Șefa FMI s-a referit, în discursul ei, la „schimbări tectonice în geopolitică” și la „forța transformatoare a inteligenței artificiale”, care reprezintă deopotrivă motive de entuziasm și de frică.

„Acesta este primul an în care inteligența artificială a avut un impact semnificativ asupra creșterii economice globale. Ea a compensat efectele negative ale șocului provocat de perturbările aprovizionării cu energie, generate de instabilitatea din Orientul Mijlociu. Șocul energetic se va estompa în cele din urmă, dar inteligența artificială va rămâne și va deveni cel mai important factor pentru competitivitatea, productivitatea și creșterea economică pe termen mediu.

În acest an, accelerarea rapidă a economiilor impulsionate de inteligența artificială, în aproximativ o duzină de țări, a contribuit la o creștere economică globală de 3,1%, respectiv de 3,4% în cazul statelor membre APEC. Rezultatul este mai bun decât ne-am temut, dar mai slab decât ar fi fost necesar”, a spus Georgieva.

Totodată, directoarea FMI a adăugat că și comerțul a avut o evoluție bună, înregistrând o creștere de 4,6% la nivel mondial, susținută de boomul investițiilor în inteligența artificială, dar și de țările care au făcut progrese importante în aprofundarea integrării comerciale regionale în sectoare care nu au legătură cu AI.

Veștile bune nu s-au încheiat aici. În continuare, Georgieva s-a referit la șocurile care au afectat economia globală: costurile ridicate ale energiei, fenomenul El Niño și, paradoxal, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.

„Dincolo de perspectivele de creștere economică, există probleme importante de politică economică în trei domenii: inflația și ratele dobânzilor; datoria și deficitele bugetare; precum și politicile structurale care stimulează creșterea economică”, a spus ea.

Șefa FMI avertizează că inflația globală accelerează

Inflația și ratele dobânzilor au fost puternic afectate de șocul crizei energetice și cererea pentru AI. În aceste condiții, inflația a ajuns la 4,7% în acest an.

„Acest lucru impune înăsprirea politicii monetare în multe economii. Împreună cu așteptările privind o creștere economică mai puternică, alimentate de inteligența artificială, și cu volumul mare al emisiunilor de obligațiuni de către sectorul public și cel privat, inflația determină creșterea ratelor dobânzilor. Randamentele obligațiunilor în numeroase economii avansate au ajuns acum la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii”, a spus șefa FMI.

Kristalina Georgieva a avertizat, de asemenea, că datoria publică globală se apropie de cel mai înalt nivel de la cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Dobânzile mai mari duc la creșterea plăților aferente serviciului datoriei, atrăgând atenția asupra finanțelor guvernamentale. Datoria publică globală urmează să depășească în curând 100% din PIB, atingând cel mai ridicat nivel de după cel de-Al Doilea Război Mondial. În situațiile în care sunt necesare măsuri corective, acestea nu trebuie amânate”, a spus șefa FMI.

La fel, directoarea Fondului Monetar Internațional a adăugat că transformarea tehnologică la nivel global este fără precedent, iar țările trebuie să se pregătească pentru a integra AI în infrastructura publică.

„În al treilea rând, reformele structurale pentru creșterea productivității și a economiei, strâns corelate cu adoptarea inteligenței artificiale și dezvoltarea piețelor de capital. Transformarea tehnologică la care asistăm este fără precedent prin viteza cu care afectează economiile noastre, ceea ce face cu atât mai urgentă adoptarea unor măsuri în acest domeniu.

Oficiala a mai precizat că cine stă pe loc pierde.

„Țările au nevoie de infrastructură digitală, de piețe ale muncii și de angajați pregătiți pentru inteligența artificială, precum și de măsuri de reducere a riscurilor, în special pentru a ține sub control riscurile la adresa stabilității financiare și securității cibernetice”, a avertizat Georgieva.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șefa FMI și-a încheiat discursul cu un apel la liderii europeni să se întâlnească, să discute și, mai ales, să coopereze. „Așa cum ne amintește un proverb chinezesc: „Hai Na Bai Chuan”, care înseamnă „Marea este vastă pentru că primește apele multor râuri”. Atunci când acționăm împreună, ceea ce se conturează este prosperitatea comună și pacea”, a concluzionat ea.