Începând cu data de 1 februarie, Parlamentul se va convoca în sesiunea ordinară de primăvară 2023. O dispoziție în acest sens a fost semnată de către Președintele Parlamentului, Igor Grosu, anunță responsabilii legislativului.

Prima ședință plenară a Parlamentului din sesiunea de primăvară va avea loc la propunerea Biroului permanent, după ce va fi pregătit proiectul ordinii de zi.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, legislativul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iulie. Iar sesiunea de toamnă începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

Precizăm că, potrivit responsabililor de la Parlament, anul trecut, aleșii poporului s-au convocat în 49 de ședințe plenare, care, în total, au avut o durată de peste 265 de ore. Într-un comunicat de presă al Legislativului se menționează că în această perioadă, deputații au adoptat 381 acte.

Ccei de la Parlament mai anunță că anul trecut, Biroul permanent al Parlamentului s-a întrunit în 43 de ședințe și a adoptat 28 de hotărâri.

#deputati #parlament #sedinte

Autoritățile din Nepal au emis noi avertizări de inundații, după ce nivelul râului Bhotekoshi a crescut din nou. Oamenii din zonele deja afectate de viiturile devastatoare de săptămâna trecută au fost îndemnați să rămână vigilenți, iar pe telefoanele localnicilor au fost transmise alerte privind riscul unor noi inundații, scrie Euronews.com.

Noile avertismente au fost emise după ce autoritățile chineze și-au informat omologii nepalezi despre creșterea debitului de apă în amonte, a declarat pentru AP Dharam Raj Uprety, directorul executiv al Autorității Naționale pentru Reducerea și Managementul Riscurilor de Dezastre din Nepal.

În orașul Galchhi, mai mulți locuitori s-au refugiat pe un pod aflat la înălțime și au urmărit cum râul trecea cu putere prin zonă.
Urmele dezastrului sunt încă vizibile. Case, mașini și tractoare agricole ies din stratul gros de noroi și moloz care a acoperit comunități întregi, iar porțiuni din terasele de orez de pe malurile râului s-au prăbușit în apă în urma alunecărilor de teren.

Bilanțul dezastrului produs în Nepal și Tibet a ajuns la aproximativ 750 de morți, iar peste 3.000 de persoane sunt în continuare date dispărute. Operațiunile de căutare și salvare continuă în condiții dificile, în timp ce autoritățile monitorizează nivelul râurilor și riscul unor noi viituri.

Dezastrul a afectat grav infrastructura și mai multe localități din zona de frontieră dintre Nepal și China. Specialiștii consideră că viiturile au fost declanșate de prăbușirea unei mase de gheață și rocă în Himalaya, care a eliberat un volum uriaș de apă și aluviuni.