Transnistria a devenit miercuri ținta unor noi alerte false cu bombă. Conform autorităților autoproclamate, au fost vizate peste 20 de obiective.

Pe adresele de e-mail ale unor instituții din Transnistria au parvenit mesaje anonime despre dispozitive explozibile instalate în clădiri. Amenințările au raportate la toate stațiile de autobuz din Transnistria, la judecătoriile din Tiraspol și Bender, la administrațiile din Rîbnița și Bender, la mai multe școli din Slobozia și Rîbnița, la Institutul de Arte din Transnistria, la Spitalul Republican pentru Invalizi din Marele Război Patriotic, dar și la una dintre întreprinderile municipale din Bender.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Specialiști din cadrul așa-numitului Minister al Afacerilor Interne au verificat deja majoritatea clădirilor și teritoriilor adiacente. Acolo unde verificările au fost încheiate, obiecte periculoase nu s-au depistat.

Responsabilii urmează să stabilească autorul alertelor false. Conform oficialilor de la Tiraspol, persoana care se face vinovată de aceste anunțuri riscă trei ani de pușcărie.

#alerta in Transnistria #provocări în Transnistria #Tiraspol #Transnistria #alerta cu bomba

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a cerut explicații în plenul Legislativului cu privire la modul în care sunt utilizate căminele fostei Universități Agrare, aflate în gestiunea Universitatea Tehnică a Moldovei. Batrîncea a declarat că, potrivit informațiilor pe care le deține, în căminele situate pe strada Petricani nu mai locuiesc studenți sau cadre didactice din Republica Moldova, ci „peste 400 de migranți din Asia de Sud”.

„V-am anunțat că noi vom fi cu ochii pe patrimoniul universităților lichidate, inclusiv al Universității Agrare, și iată că am aflat că la căminele acestei universități de pe strada Petricani nu mai locuiesc cadre didactice sau studenți din Republica Moldova, ci peste 400 de migranți din Asia de Sud”, a spus deputatul socialist în ședința Parlamentului de joi, 18 iunie.

Acesta a criticat situația, afirmând că este vorba despre patrimoniu public și a întrebat de ce spațiile nu sunt utilizate pentru studenți sau persoane vulnerabile, în contextul dificultăților legate de accesul la locuințe și costurile ridicate ale chiriilor.

Reprezentanții UTM au confirmat pentru Realitatea că în căminele respective locuiesc în prezent 328 de cetățeni străini din Asia, angajați în câmpul muncii, care achită chirie. Potrivit instituției, spațiile sunt utilizate în condițiile în care nu există suficientă cerere din partea studenților, iar camerele rămase libere au fost date în chirie prin contracte legale.