Numirea lui Dorin Recean în funcția de consilier prezidențial în domeniul apărării a stârnit mai multe reacții. Președintele interimar al Platformei DA, Dinu Plîngău, susține că această decizie nu este una reușită și că nu exclude că acesta ar putea deveni cel puțin ministru de Interne. Deputatul PAS Lilian Carp, care face parte dintr-un partid cu majoritate parlamentară aflat la guvernare, l-a contrazis. Nu s-ar discuta sub nicio formă vreo remaniere în viitorul apropiat. Ambii au participat la ediția din seara de luni, 7 februarie curent, a emisiunii „În PROfunzime” de la ProTV Chișinău.

„Noi am criticat această decizie, din punctul nostru de vedere este absolut nejustificată în condițiile planării mai multor suspiciuni și pete pe cariera profesională a domnului Recean. Toată lumea care a urmărit activ politica sau viața socială își aduce aminte de acele faimoase registre între ministrul de atunci, din 2014, al MAI și șeful de la FISC. Atunci când se dădeau indicații. Aceste înregistrări nu reprezintă doar niște exprimări nereușite, când se discută cazuri separate și ministrul de Interne a dat indicații șefului de la FISC”, a declarat Dinu Plîngău.

„Aceste acțiuni reprezintă fapte ce se încadrează în componentele de infractiune, abuz de putere sau trafic de influență. Cu siguranță, o anchetă trebuie să aducă lumină pe aceste cazuri până a fi promovate asemenea persoane în funcții importante. Din punctul nostru de vedere, după reacția societății se vrea numirea domnului Recean în funcția de ministru de Interne și dacă societatea va înghiți aceasta numire controversată, din punctul nostru de vedere în CSS, atunci el va putea fi promovat mai departe”, a adăugat acesta.

În schimb, deputatul PAS Lilian Carp asigură că nu se discută despre nicio remaniere în actualul Guvern condus de prim-ministra Natalia Gavrilița. „Vor fi evaluate pe anumite dimensiuni în care se va încerca să ajutăm unii miniștri pentru a-și crește eficiența în procesul de guvernare și, după o evaluare se va putea spune foarte clar, care sunt capacitățile unui Minister sau altul pentru a putea merge înainte”, a explicat politicianul.

Decretul prin care Recean a fost numit și secretar al Consiliului Suprem de Securitate a fost semnat săptămâna trecută de președintele țării, Maia Sandu. A fost membru în Cabinetul premierului Vlad Filat și cel al lui Iurie Leancă, alături de Maia Sandu, care era atunci ministră a Educației. Funcția de consilier prezidențial a devenit vacantă, după ce Ana Revenco a fost numită ministră de Interne.

#Dinu Plingau #Dorin Recean #Guvern #Lilian Carp #remanieri

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.