Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Sturza despre numirea lui Recean la „Palat”. De asfalt, de colțul mesei, de copac. Doar „șeful” să fie satisfăcut

07 Feb. 2022, 13:53
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
07 Feb. 2022, 13:53 // Actualitate //  Realitatea.md

Fostul premier Ion Sturza comentează numirea fostului ministru de Interne, Dorin Recean în calitate de secretar al Consiliului Suprem de Securitate. Sturza a ironizat pe seama declarațiilor fostului ministru de Interne, potrivit căruia cei care nu se supun regulilor urmează a fi dați „cu capul de asfalt”. Sturza justifică limbajul lui Recean prin faptul că, în acele timpuri, era important să i se intre în grații șefului.

„De perete, de colțul mesei, de copac, de…Cui și ce îi place. Doar „șeful” să fie satisfăcut. Dar „șeful” nu era simplu de satisfăcut în acele vremuri tulburi. Hai să nu fim ipocriți, toți domnitorii au avut nevoie de „buzdugan”. Ideal era să acționeze nu doar cu forța gravitației, dar și cu cea a creierului. În cazul de față, parcă creier este destul”, a scris Ion Sturza pe pagina sa de Facebook.

Ion Sturza dă de înțeles că în următoarea perioadă fenomenul reținerilor și arestărilor va lua amploare, iar pradă acestui fenomen va cădea un număr mare de persoane publice, de la politicieni până la jurnaliști.

„Problema e că „sistemul” a înțeles regulile de joc – cât mai multă impresie artistică vineri seara. Specificul Moldovei e că avem „material” cât casa! În primele serii i-am avut pe „oamenii casei” – politicienii, afaceriști, procurori, judecători. Urmează jurnaliști, influenceri, sportivi, artiști. Regulile janrului ne spun că obvhatul social și de clasă trebuie să fie cât mai larg – de la opincă până la vlădică. Vlădica la desert”, a mai scris Sturza.

Sturza a mai menționat că guvernarea, pe lângă reforma justiției, ar trebui să fie preocupată și de majorarea veniturilor cetățenilor și creșterea calității vieții lor.

„Dacă în cazul Stoianoglo se pare că totul se va termina cu o rușine, în altele eșecul va fi echivalentul morții speranței. Dar oare această speranță este exclusiv legata de a da pe cineva cu „capul de asfalt”? Sau mai avem nevoie și de altceva, de „pâine”, de exemplu?”, se întreabă Sturza.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.