Într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza explică cum a evoluat criza gazelor și care spune că nu e diferită de precedentele prin care a trecut Republica Moldova. „Deja vu moldovenesc”, scrie Bani.md.

Unii cred, așa cum cred că totul se întâmplă pentru prima dată în Moldova de la nașterea lui Hristos încoace, că criza energetică e prima și unica. Nu, dragilor, criza adevărată a fost la sfârșitul anilor ‘90 – cu întreruperi de livrare de curent și gaze de către separatiști, ruși și prietenii lor de atunci ucraineni. Datorii acumulate de miliarde, tarife neajustate, șantaj, sabotaj, incompetență. Tot! Da, eu ca ministru și mai apoi ca prim-ministru îmi petreceam zile și nopți în anticamera furnizorilor. Mă milogeam la FMI și BM să ne dea ceva bănuți ca să achităm facturile. Și asta pe fundalul celei mai cumplite crize economice regionale și globale din ‘98. Dar nu asta a fost baiul, tehnic vorbind, ne-am descurcat, am inițiat și un șir de reforme în sector, „aprinzând lumina” pentru următorii ani”, susține fostul premier.

Marea surprindere a fost că susținerea, la acea vreme, a venit de la liderul comuniștilor, Vladimir Voronin.

Baiul a fost cine m-a susținut în acest demers. Surpriză! Vladimir Voronin, vojakul comuniștilor. A venit la mine și mi-a zis: „Ioane, noi suntem oponenți, dar trebuie să avem grijă de țară”. Și a început să voteze inițiativele mele. Cine m-a sabotat vehement? „Ai noștri” – Lucinschi cu o parte din „rândunele” și, bineînțeles, Roșca cu „Fluxul” în buzunar. Iurie și-a pornit megafonul, s-a urcat în copac și dăi! Manifestații cu asaltul guvernului, pietre, bâte și injurii. Într-un moment de cumpănă, când manifestanții rupeau ușa guvernului, chiar și cei de la Interne au pus-o puțin de măligă. Mă mir cum de nu am cedat eu, tare tânăr și tupeist am mai fost… ”, a punctat Sturza.

Omul de afaceri afaceri a sus că i-a întors datoria lui Voronin prin faptul că l-a susținut pe Voronin după respingerea planului Kozak de federalizare a Republicii Moldova.

În timp, eu i-am „întors” datoria lui Voronin, susținându-l plenar (din tribune) după embargoul rușilor ca rezultat al respingerii „planului Kozak”. Apropo, atunci toți – de stânga, de dreapta l-au susținut pe Voronin. Nu s-a cedat nimic rușilor. De ce? Trebuia să avem grijă de țară. Ce e diferit azi? „Ai noștri” sunt gata să se suie în copac. Ca să nu dezvolt ideea mai departe de similitudini cu cazul Roșca, Maia Sandu a respins în schimbul unei reduceri modice la tariful gazului un plan „Kozak-2” infinit mai periculos ca primul. Și? Ai „noștri” o îndeamnă ca ea să meargă la Moscova și să pupe mâna rușilor pentru „gaz ieftin”. Aici e diferența – „ai noștri” sau poate „ai lor”, nu mai știu, propun să „pupăm mâna”! „Ai noștri” sunt gata să se suie în copaci… „Ai noștri”, dar poate „ai lor”, nu mai știu… Criza gazului va trece, nu și rușinea, nu și memoria. Vai de capul vostru, dragi moldoveni, dragi „ai noștri”…”, a mai spus omul de afaceri.

În încheiere, Sturza afirmă că „piticul politic Dodon niciodată nu s-a putut ridica la nivelul mentorului său Voronin. Așa și nu a devenit om de stat, ci a rămas bufon la curtea țarului”.

#Ion Sturza #Kozak-2 #Maia Sandu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.