Războiul Federației Ruse în Ucraina are un impact simțitor pentru Republica Moldova. Or, Guvernul trebuie să intervină prompt, susține fostul deputat Alexandru Slusari care îl contrazice pe ministrul Economiei, Sergiu Gaibu. Ministrul a afirmat anterior că războiul nu afectează economia Republicii Moldova, scrie BANI.MD.

Slusari afirmă că, în Republica Moldova se atestă deja minus 14% din exportul cu Federația Rusă, Ucraina și Belarus.

„Impactul deja este unu simțitor și palpabil. Brusc avem minus 14 % din exportul cumulativ în Rusia, Ucraina și Belarus sau diminuarea acestuia cu aproximativ 440 mil. USD anual. Circa 150 mii tone de măr au rămas în frigidere și pomicultorii disperați au șanse mizere ca rapid vor fi identificate alte piețe. Or, ei asigură zeci de mii de locuri de muncă”, explică Slusari.

Fostul deputat precizează că asistăm la scumpirea carburanților și fertilizanților, care afectează agricultorii în perioada lucrărilor de primăvară.

„Creșterea galopantă a prețurilor la motorină și fertilizanți deja pune în pericol efectuarea calitativă a lucrărilor agricole de primăvară și necesită acordarea unui sprijin financiar fermierilor și transportatorilor, ceea ce a declarat și Natalia Gavrilița”, a afirmat Slusari.

Referindu-se la importurile produselor agroalimentare din Ucraina, Slusari spune că timp de 30 de ani nu au fost protejați producătorii autohtoni. Iar importurile din țara vecină vor fi substituite cu importuri mai scumpe.

Produsele importate din Ucraina, Rusia și Belarus vor fi substituite cu produse de pe alte piețe, inclusiv țările Uniunii Europene. Guvernul deja a aprobat eliminarea obligativității certificării de către ANSA a produsele alimentare și de strictă necesitate, importate din UE, care dispun de certificare europeană.

„Trebuie să înțelegem că nu foarte multe poziții necesită substituire sau reorientare pe alte piețe. Cele mai multe produse au deja alternative în Republica Moldova, care trebuie să fie valorificate. Nu există riscul ca anumite categorii de produse să dispară de pe rafturile magazinelor. Deci, să nu uităm de producătorii noștri naționali. Este o oportunitate de dezvoltare a capacităților de producere internă. Și aici discutăm intens cu producătorii și Ministerul Agriculturii pentru a evita perturbarea lanțului de produse agro-alimentare”, a precizat ministrul economiei, Sergiu Gaibu.

Precizăm că, Republica Moldova, de la începerea războiului, nu mai poate realiza export cu Federația Rusă, Ucraina și Belarus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #Belarus #Rusia #Sergiu Gaibu #Ucraina

Comisia Europeană va vira vineri alte 3,3 miliarde de euro Ucrainei pentru achiziționarea de echipamente de apărare, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea acestei țări, informează EFE, transmite Agerpres.

Suma este destinată achiziționării de drone și rachete și va ajuta Ucraina să-și apere teritoriul și spațiul aerian în fața agresiunii ruse, a precizat Comisia Europeană într-un comunicat.

Aceasta este a patra plată efectuată către Ucraina în cadrul componentei de apărare a împrumutului, ceea ce înseamnă că CE va vira aproape 15 miliarde de euro către Kiev în acest an, atât pentru apărare, cât și pentru măsuri de sprijin mai ample.

Împrumutul include 30 de miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 60 de miliarde de euro pentru apărare în perioada 2026-2027.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat miercuri în discursul său privind starea Uniunii, precum și într-o conversație telefonică joi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că executivul european este pregătit să utilizeze fondurile rămase din instrumentul ‘Acțiune de securitate pentru Europa’ pentru a lansa un nou program comun între UE și Ucraina.

Inițiativa ar dezvolta un sistem european de apărare antiaeriană și antirachetă, bazat pe sistemul existent de rachete antibalistice Freyja. Aceasta ar combina experiența Ucrainei pe câmpul de luptă cu puterea industrială și tehnologică a Europei, a subliniat Comisia Europeană.

Virarea fondurilor vineri intervine în urma deciziei din 11 septembrie a Comisiei de a aproba 6,1 miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană și antirachetă a Ucrainei, precum și pentru alte necesități de apărare, inclusiv rachete PAC-3 pentru sistemele Patriot.

Ucraina și-a prezentat strategia de finanțare în martie, iar Consiliul UE (statele membre) a decis apoi în aprilie să îi aloce până la 45 de miliarde de euro în 2026.

Această sumă include 16,7 miliarde de euro de ajutor bugetar, împărțit în mod egal între așa-numitul mecanism pentru Ucraina și asistența macrofinanciară pentru această țară, cu o sumă maximă de 8,35 miliarde fiecare, și 28,3 miliarde suplimentar pentru capacități industriale de apărare.

Componenta de apărare se concentrează pe reconstrucția și modernizarea bazei tehnologice și industriale a apărării Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în structura industrială militară europeană.

Din 2022, când a început invazia la scară largă în Ucraina de către Rusia, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un ajutor total de 224,5 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din venituri generate de activele rusești înghețate, conform cifrelor Comisiei Europene.