Membrii Platformei Demnitate și Adevăr, care au anunțat recent că pleacă din partid, au fost excluși de Biroul Politic Național, a spus actualul președinte al PPDA, Dinu Plângău, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, informează jurnal.md.

„Biroul Politic Național a decis retragerea sprijinului întregii fracțiuni, inclusiv și a lui Andrei Năstase. El este președintele fracțiunii, el este cel mai direct responsabil de toată activitatea acesteia, care, din păcate, ne-a adus mai mult prejudicii de imagine decât capital. În Chișinău, chiar se poate de făcut cu o echipă bună lucruri frumoase și să crești, inclusiv ca formațiune politică, pe seama unor proiecte și a unor poziții bune. Toți ceilalți membri au fost excluși de Biroul Politic Național, cu excepția lui Andrei Năstase. Nu este în competența BPN să-l excludă pe Năstase. El și-a depus demisia, a plecat din partid”, a menționat Plângău.

Pe 22 decembrie curent, fostul președinte al Platformei DA, Andrei Năstase, actual consilier al municipiului Chișinău, a anunțat că părăsește partidul și că îl va ataca în judecată pe liderul formațiunii, Dinu Plângău.

Atunci, și majoritatea colegilor lui Năstase din CMC au spus că pleacă din formațiune, drept reacție la decizia Biroului Platformei DA de a retragere sprijinul politic consilierilor săi, pentru că au votat proiecte controversate alături de socialiști.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Biroul Național al Platformei DA a retras, pe 21 decembrie, sprijinul politic pentru fracțiunea sa în Consiliul municipal Chișinău, după ce majoritatea consilierilor Platformei DA au votat, alături de cei ai Partidului Socialiștilor, în favoarea adoptării a șase planuri urbanistice zonale, care au stârnit controverse. Potrivit arhitectului și viceprimarului suspendat, Victor Chironda, „toate Planurile urbanistice zonale votate prevăd construcția a câteva zeci de blocuri cu 15-19 nivele, cu mii de apartamente și zeci de mii de metri pătrați de spațiu comercial”.

Guvernul a calificat inițiativa drept „ilegală”, iar liderul Platformei DA, Dinu Plângău, a cerut Procuraturii Anticorupție și CNA să pornească urmărirea penală. Potrivit lui Andrei Năstase, decizia este una politică și este dictată de interesele actualei guvernări.

#CNA #Dinu Plingau #PAS #politica

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia a încercat, în ultimele săptămâni, să vizeze cu drone avionul prezidențial ucrainean de două ori, în timp ce acesta se afla în spațiul aerian al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru CBS News.

Potrivit lui Zelenski, primul incident a avut loc în timp ce se afla în drum spre Norvegia. Pe 9 septembrie, plecarea avionului său de la Chișinău spre Oslo a fost întârziată după ce spațiul aerian al Republicii Moldova a fost temporar închis din cauza unei incursiuni cu drone.

Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat atunci că avionul lui Zelenski ar fi fost aproape lovit de o dronă. Autoritățile moldovene au confirmat însă că alerta a dus la închiderea temporară a spațiului aerian, iar aeronava prezidențială și-a continuat ulterior zborul.

Zelenski afirmă că un al doilea incident a avut loc câteva zile mai târziu, la întoarcerea sa în Ucraina, tot prin Chișinău. Potrivit președintelui ucrainean, una sau două drone au pătruns atunci în spațiul aerian al Republicii Moldova.

„Când ne-am întors acasă, din nou prin Chișinău, au făcut același lucru”, a declarat Zelenski pentru CBS News. El consideră că aceste acțiuni fac parte dintr-o tentativă de intimidare a sa și a altor lideri străini.

Cel de-al doilea incident nu fusese raportat anterior. Reuters precizează că Zelenski a sugerat că dronele ar fi putut avea legătură cu prezența avionului său, însă nu a afirmat că aeronava prezidențială a fost în mod direct ținta atacului.

În ultimele zile, Republica Moldova a raportat mai multe încălcări ale spațiului său aerian de către drone. Pe 9 septembrie, două drone rusești au pătruns în spațiul aerian moldovenesc, iar una dintre ele s-a prăbușit în raionul Rîșcani. Un alt incident a fost raportat pe 14 septembrie.

Zelenski a mai făcut referire în interviu la atacul asupra unei locomotive ucrainene, în apropierea frontierei cu Polonia, despre care autoritățile de la Kiev susțin că a avut loc pe 13 septembrie. Președintele ucrainean a afirmat că Rusia știa că în zonă se aflau delegații europene. Atacul asupra infrastructurii feroviare a fost confirmat, însă nu există o confirmare independentă că trenul diplomatic menționat de Zelenski a fost ținta loviturii.