Dinu Plîngău: Actuala componență a Parlamentului este cea mai slabă din istoria Republicii Moldova

Actuala componență a Parlamentului este cea mai slabă din istoria Republicii Moldova. O spune președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, potrivit căruia cei mai mulți dintre aleșii poporului nu s-au remarcat în spațiul public și nu au venit cu propuneri care să îmbunătățească viața cetățenilor. În același context, comentatorul politic, Mihai Isac, spune că prioritatea deputaților în noua sesiune parlamentară ar trebui să fie proiectele ce vizează reforma justiției, notează ipn.md.

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, spune că actuala legislatură a Parlamentului s-a remarcat prin decizii netransparente, iar de cele mai multe ori Comisia Situații Excepționale a preluat din prerogativele forului legislativ suprem.

„Avem o Constituție și norme democratice și indiferent de simpatiile sau antipatiile față de deputații din Parlament, ele trebuie respectate. Mai ales dacă te numești o guvernare proeuropeană. În rapoartele Promo-Lex și în rapoartele internaționale, în ultimii doi ani, se arată o tendință îngrijorătoare vis-a-vis de transparență sau calitatea actului decizional. Înțeleg că a fost o perioadă complicată pentru Republica Moldova ca stat, dar să nu se facă abuzuri de decizii netransparente. În ultima perioadă, cele mai importante decizii nici măcar nu s-au luat în Parlament, ci prin intermediul Comisiei Situații Excepționale, în special, cele ce vizează achizițiile publice, gaze, construcții de drumuri. Iar acum, tot mai mult în spațiul public apar scandaluri cu prețurile exorbitante ale acestor achiziții făcute netransparent. După mine, avem cea mai slabă componență a Parlamentului din istoria Republicii Moldova, atât când e vorba de calitatea deputaților din opoziția prorusă, cât și de calitatea deputaților guvernării. Mulți deputați nu s-au manifestat prea mult nici public, nici decizional”, a spus președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Comentatorul politic, Mihai Isac, spune că în noua sesiune parlamentară deputații ar trebui să se axeze pe proiectele ce vizează reforma justiției, acest domeniu fiind prioritar și în contextul deschiderii negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană.

„Anii 2024 și 2025 sunt ani electorali. Apropierea alegerilor prezidențiale și parlamentare obligă autoritățile de la Chișinău să acorde o mai mare atenție proiectelor considerate strategice și de Uniunea Europeană. După decizia de anul trecut, oficialii de la Bruxelles au menționat în mod clar că domeniul justiției este prioritar. Deja vedem apeluri pentru luna februarie privind participarea la unele acțiuni de protest organizate de partidele afiliate oligarhului fugar Ilan Șor. Deci, domeniul justiției trebuie să fie prioritar pentru Parlament. Vedem cum Federația Rusă folosește elemente criminale pentru a submina autoritatea constituțională de la Chișinău. Indiferent dacă ne place sau nu această autoritate constituțională, ea a fost aleasă în mod democratic”, a spus comentatorul politic, Mihai Isac.

Prima ședință plenară a sesiunii parlamentare de primăvară va avea loc joi, 1 februarie. Potrivit Regulamentului Parlamentului, legislativul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Iar sesiunea de toamnă începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

#sedinta plenara #guvernare #Dinu Plingau

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.