Actuala componență a Parlamentului este cea mai slabă din istoria Republicii Moldova. O spune președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, potrivit căruia cei mai mulți dintre aleșii poporului nu s-au remarcat în spațiul public și nu au venit cu propuneri care să îmbunătățească viața cetățenilor. În același context, comentatorul politic, Mihai Isac, spune că prioritatea deputaților în noua sesiune parlamentară ar trebui să fie proiectele ce vizează reforma justiției, notează ipn.md.

Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, spune că actuala legislatură a Parlamentului s-a remarcat prin decizii netransparente, iar de cele mai multe ori Comisia Situații Excepționale a preluat din prerogativele forului legislativ suprem.

„Avem o Constituție și norme democratice și indiferent de simpatiile sau antipatiile față de deputații din Parlament, ele trebuie respectate. Mai ales dacă te numești o guvernare proeuropeană. În rapoartele Promo-Lex și în rapoartele internaționale, în ultimii doi ani, se arată o tendință îngrijorătoare vis-a-vis de transparență sau calitatea actului decizional. Înțeleg că a fost o perioadă complicată pentru Republica Moldova ca stat, dar să nu se facă abuzuri de decizii netransparente. În ultima perioadă, cele mai importante decizii nici măcar nu s-au luat în Parlament, ci prin intermediul Comisiei Situații Excepționale, în special, cele ce vizează achizițiile publice, gaze, construcții de drumuri. Iar acum, tot mai mult în spațiul public apar scandaluri cu prețurile exorbitante ale acestor achiziții făcute netransparent. După mine, avem cea mai slabă componență a Parlamentului din istoria Republicii Moldova, atât când e vorba de calitatea deputaților din opoziția prorusă, cât și de calitatea deputaților guvernării. Mulți deputați nu s-au manifestat prea mult nici public, nici decizional”, a spus președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Comentatorul politic, Mihai Isac, spune că în noua sesiune parlamentară deputații ar trebui să se axeze pe proiectele ce vizează reforma justiției, acest domeniu fiind prioritar și în contextul deschiderii negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană.

„Anii 2024 și 2025 sunt ani electorali. Apropierea alegerilor prezidențiale și parlamentare obligă autoritățile de la Chișinău să acorde o mai mare atenție proiectelor considerate strategice și de Uniunea Europeană. După decizia de anul trecut, oficialii de la Bruxelles au menționat în mod clar că domeniul justiției este prioritar. Deja vedem apeluri pentru luna februarie privind participarea la unele acțiuni de protest organizate de partidele afiliate oligarhului fugar Ilan Șor. Deci, domeniul justiției trebuie să fie prioritar pentru Parlament. Vedem cum Federația Rusă folosește elemente criminale pentru a submina autoritatea constituțională de la Chișinău. Indiferent dacă ne place sau nu această autoritate constituțională, ea a fost aleasă în mod democratic”, a spus comentatorul politic, Mihai Isac.

Prima ședință plenară a sesiunii parlamentare de primăvară va avea loc joi, 1 februarie. Potrivit Regulamentului Parlamentului, legislativul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Sesiunea de primăvară începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iulie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Iar sesiunea de toamnă începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

#Dinu Plingau #guvernare #sedinta plenara

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.