Cazul de rezonanță din această săptămână privind reținerea fostului președinte de țară Igor Dodon și plasarea acestuia în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe mai multe capete de acuzare a atras atenția întregii societăți. Despre aceasta dar și alte aspecte s-a discutat cu Dinu Plîngău, președintele Partidului Platforma DA, invitat al emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” de la Rlive.md și RliveTV, precum și realitatea.md.

În opinia lui Dinu Plîngău contează foarte mult care va fi finalitatea acestor dosare, iar organul de urmărire penală în acest sens trebuie să pună accentul pe transparență și comunicare.

„Foarte mult contează care va fi finalitatea acestor dosare. Eu am mai spus că acum toate privirile sunt spre organul de urmărire penală. Ne așteptăm ca acest proces să fie unul transparent, pentru ca să nu mai lase loc de speculații, deoarece cazul dat este unul de rezonanță. Și aici transparența contează foarte mult. Presiunea evident va fi foarte mare pe organul de urmărie penală, de aceea activitatea acestuia trebuie să fie impecabilă din punctul meu de vedere, și procesual și în comunicare. Și poate cel mai mult contează finalitatea pe caz, pentru că noi am mai avut dosare foarte mediatizate în societate care într-un final nu au satisfăcut așteptările cetățenilor, care nu s-au mai finalizat cu nimic, iar altele nici nu au fost trimise în judecată. Și despre asta vorbește o practică nu tocmai pozitivă pentru noi ca societate.”

Președintele Partidului Platforma Da crede că o mare parte a societății din Moldova consideră că Igor Dodon a făcut foarte mult rău Republicii Moldova și de aceea procesul de judecată trebuie să conducă la o finalitate care să nu lase dubii.

„Important astfel este cu ce se vor solda aceste dosare, pentru că au fost aduse foarte multe învinuiri, multe despre aceste lucruri s-a mai vorbit în spațiul public, au fost și înregistrări video, au fost plasate și multe documente pe rețelele de socializare în care i se aduceau cumva indirect sau politic învinuiri de corupție lui Igor Dodon și evident o mare parte din societatea din Moldova îl consideră ca un om care a făcut foarte mult rău Republicii Moldova. În același timp, ca să nu mai existe speculații că se face justiție politică sau justiție doar pe unii, organul de urmărie penală trebuie să țină cont de aceste trei aspecte: transparență, activitate impecabilă din punct de vedere a administrării probelor și nu în ultimul rând acestea trebuie să conducă la o finalitate care să nu lase dubii.”

Reamintim că ieri prima instanță a dispus plasarea în arest la domiciliu a lui Igor Dodon pe un termen de 30 de zile. Procurorii astăzi au contestat decizia cerând arest preventiv în izolator. Liderul informal al Partidului Socialiștilor și președinte al Uniunii de Afaceri Moldova-Rusia, Dodon este bănuit de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arest la domiciliu #capete de acuzare #comunicare #coruptie #Dinu Plingau #dosar #Igor Dodon #justitie #transparență

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.