Discuțiile dintre oficialii turci și delegații din Suedia și Finlanda purtate în această săptămână în Turcia au înregistrat puține progrese în ceea ce privește depășirea obiecțiilor Ankarei față de aderarea celor două țări nordice la NATO și nu este încă clar când va avea loc o nouă rundă de negocieri, potrivit a două surse citate de Reuters.

„Nu este un proces ușor”, a declarat vineri un oficial turc de rang înalt pentru Reuters. „Ei trebuie să ia măsuri concrete, care vor fi dificile. Negocierile ulterioare vor continua. Dar o dată (pentru noi discuții, n.r.) nu pare foarte aproape”, a precizat acesta.

Finlanda și Suedia au depus săptămâna trecută o cerere oficială de aderare la NATO, pentru a-și spori securitatea în contextul invaziei ruse în Ucraina. Toate cele 30 de state membre ale NATO trebuie să aprobe planurile de extindere a alianței.

Dar Turcia a contestat această inițiativă, susținând că cele două țări scandinave adăpostesc persoane care au legături cu grupările teroriste. De asemenea, Turcia mai este nemulțumită și de faptul că Suedia și Finlanda au oprit exporturile de arme către Ankara.

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat vineri că țara sa se așteaptă ca cele două state să ia măsuri concrete și să pună capăt acestui sprijin acordat militanților kurzi, înainte de a renunța la obiecțiile pe care le are cu privire la aderarea Stockholmului și Helsinkiului la alianța militară.

O altă persoană apropiată situației a declarat că discuțiile de miercuri nu au înregistrat niciun progres clar și s-au încheiat fără un calendar de continuare, ceea ce indică perspectiva ca Turcia să se opună în continuare cererilor de aderare atunci când NATO va organiza summitul de pe 29-30 iunie de la Madrid.

Ministerul de externe suedez și cel finlandez nu au răspuns imediat la solicitările făcute de Reuters vineri, de a oferi un punct de vedere asupra acestor informații.

Discuțiile de cinci ore au fost cordiale și au inclus sesiuni separate între oficialii turci și omologii din cele două țări nordice, fiind urmate de discuții în trei cu toate părțile, a adăugat cea de-a doua sursă.

O a treia sursă a declarat pentru Reuters că oficialii turci au minimalizat perspectivele de a ajunge la un acord înainte de summitul de la Madrid.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acceptare #aderare #Finlanda #NATO #Suedia #turcia

Documentarul „Drumul vinului – pe urmele lui Ștefan cel Mare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.) și realizat de Asociația Human Help, a fos finalizat. Producția are durata de aproximativ 60 de minute, urmând să fie difuzată în Republica Moldova.

Pelicula reprezintă „o călătorie prin istoria, cultura, spiritualitatea și tradițiile vitivinicole comune celor două maluri ale Prutului”, transmite echipa de producție.

„Filmul urmărește moștenirea istorică și spirituală a lui Ștefan cel Mare, dar și evoluția unei tradiții care a devenit parte a identității culturale a Moldovei: cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. Prin imagini cinematografice, interviuri cu istorici și specialiști și prezentarea unor obiective reprezentative, documentarul pune în valoare patrimoniul comun al României și Republicii Moldova.

Traseul documentarului începe la Iași și continuă la Hârlău, una dintre reședințele domnești ale Moldovei medievale, și la Cotnari, podgorie renumită pentru tradiția sa vitivinicolă. În Republica Moldova, filmările au inclus Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, Rezervația Cultural- Naturală „Orheiul Vechi”, Mănăstirea Curchi și importante obiective vitivinicole: Cricova, MileștiiMici, Château Vartely și Castel Mimi.

Obiectivul proiectului este promovarea patrimoniului istoric, cultural și spiritual comun, păstrarea și afirmarea identității culturale românești și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova. Documentarul se adresează publicului larg, în special tinerilor din Republica Moldova, și urmărește să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei și tradițiilor împărtășite”, transmit realizatorii proiectului.