Directorul executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO de la Chișinău, Ion Tăbârță, afirmă că, în ajunul referendumului constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE, propaganda rusă a ajuns la cote maxime și pune în pericol buna desfășurare atât a referendumului, cât și a scrutinului prezidențial din 20 octombrie. Care sunt principalele falsuri promovate de Moscova în societatea moldovenească aflați în interviul de mai jos.
- Cu ce provocări se ciocnesc în prezent autoritățile de la Chișinău în parcursul lor către integrarea europeană?
Principala provocare cu care se ciocnesc autoritățile moldovenești în desfășurarea referendumului privind integrarea europeană vine dinspre Federația Rusă, care face tot posibilul ca să intervină brutal în procesele politice și electorale interne din Republica Moldova. Dacă în trecut Rusia lovea în Republica Moldova prin embargouri impuse la mărfurile agroalimentare și vinicole moldovenești sau prin presiuni energetice, acum principala modalitate a Moscovei de a interveni în politica moldovenească este prin propagandă și dezinformare, care abundă spațiul informațional din țara noastră.
Propaganda și dezinformarea rusă pătrund în Republica Moldova prin două modalități de bază – direct de la propagandiștii și oficialii ruși, cum sunt Vladimir Soloviev și Maria Zaharova, și indirect prin actorii de influență a Rusiei în Moldova. Aceștia din urmă reprezintă adevărate „cutii de rezonanță” a propagandei și dezinformării ruse în societatea moldovenească. Este suficient ca Moscova să anunțe o narațiune propagandistică la adresa Chișinăului și imediat aceste „cutii de rezonanță” amplifică aceste narațiuni rusești în societatea noastră.
Cel mai vizibil este „grupul Șor”, care actualmente este principalul instrument de influență a Federației Ruse în Republica Moldova. Tactica folosită de acesta este variată – de la a cumpăra voturile cetățenilor cu bani iliciți pentru a influența rezultatul scrutinului electoral, până la implicarea bisericii prin organizarea pelerinajelor preoților moldoveni în Rusia. Autoritățile moldovenești încearcă să contracareze aceste ingerințe ale Kremlinului prin intermediul „grupului Șor” în alegerile din Republica Moldova, dar este complicat, deoarece acest grup sfidează deliberat legea, identificând diferite modalități de a introduce bani enormi pe teritoriul țării noastre.
- Care sunt mesajele cheie promovate de actorii proruși din Moldova și forțele politice de la Moscova îndreptate împotriva cursului european al Republicii Moldova?
Mesajele sunt multiple și diverse, referendumul privind integrarea europeană a Republicii Moldova fiind ținta discreditării de către Federația Rusă. Moscova folosește narațiuni denigratoare la adresa Uniunii Europeane, încercând să o transforme într-o „sperietoare” pentru a determina cetățenii moldoveni fie să nu iasă la vot, fie să opteze, dacă vor participa, pentru votul „împotrivă”.
Narațiunile Federației Ruse cu referire la UE promovate în Republica Moldova pot fi împărțite în două categorii. Cea de bază conține mesajele fundamentale și tradiționale, printre care:
- „Integrarea în UE va afecta suveranitatea Republicii Moldova”;
- „Integrarea europeană a Republicii Moldova înseamnă renunțarea la neutralitate”;
- „Apropierea de Europa înseamnă unirea cu România”;
- „Integrarea europeană este echivalentă cu aderarea Republicii Moldova la NATO”;
- „Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și NATO are drept scop dezghețarea conflictului militar transnistrean”.
- „Integrarea europeană înseamnă rusofobie, autoritățile moldovenești nerespectând drepturile rusolingvilor din Republica Moldova”.
Pe lângă aceste narațiuni de bază, propaganda rusă promovează și falsuri contextuale:
- „Impunerea după referendum a valorilor netradiționale ca și obligativitate de aderare la Uniunea Europeană”;
- „Integrarea europeană va duce la „ucrainizarea” Republicii Moldova”;
- „Cursul promovat de către conducere proeuropeană duce Republica Moldova în războiul purtat de către Occident contra Rusiei;
- „După referendum, Republica Moldova va fi obligată să asigure transportarea armamentului în Ucraina”;
- „Autoritățile de la Chișinău intenționează să elimine autonomia UTA Găgăuziei;
- „Aderarea europeană înseamnă vânzarea pământurilor moldovenești străinilor”, etc.
Lista narațiunilor înșirate mai sus – de bază și aferente – nici pe departe nu este una exhaustivă. Propaganda rusească generează în permanență dezinformări și știri false cu referire la integrarea europeană a Republicii Moldova. Toate aceste fake-uri lansate de către Rusia urmăresc scopul de a forma o masă critică de cetățeni moldoveni care prin votul lor, exprimat democratic, indiferent că nu se vor prezenta la urnele de vot sau vor vota împotrivă, să contribuie la eșuarea referendumului pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
- Care sunt canalele cheie prin care sunt dezinformați și manipulați cetățenii moldoveni de către forțele proruse?
Canalele cheie de promovare a știrilor false și a mesajelor manipulatorii sunt, în special, rețelele Telegram și TikTok, care au devenit adevărate „rețele de minciuni”. Popularitatea acestora a crescut considerabil în ultima perioadă, totodată se atestă o creștere a numărului canalelor ce promovează propaganda. În mod evident, pe mai multe dintre canalele populare de Telegram și TikTok sunt promovate intens mesaje antieuropene, în mod deschis sau voalat, sub forma criticii guvernării proeuropene de la Chișinău, urmărindu-se de fapt scopul de a scădea popularitatea Uniunii Europene în rândurile cetățenilor moldoveni din țară și de peste hotare.
Pe lângă Telegram și TikTok, dezinformarea privind referendumul este diseminată pe Facebook, în presa scrisă și online, la televiziune și radio. Pe Facebook sunt create pagini anonime și este difuzată publicitate cu caracter manipulator și denigrator la adresa Uniunii Europene. În presa scrisă și online și la televiziuni sunt prezentate opiniile așa-numitor experți, care, de fapt, nu fac altceva decât să promoveze narațiunile propagandei ruse, investigații jurnalistice și pseudo cercetări cu caracter negativ privind UE.
- Cum putem face față dezinformării și combate fake news-urile?
Sunt două modalități de bază de a lupta cu dezinformarea și propaganda rusă. Prima este ca instituțiile statului să intervină, imediat și în permanență, pentru a se respecta legea. Autoritățile moldovenești întreprind acțiuni care vizează preîntâmpinarea, contracararea și combaterea dezinformării și a fake news-urilor. Spre exemplu, au fost suspendate și, chiar, ridicată licența televiziunilor finanțate din bani iliciți cu scopul de a dezinforma. Permanent sunt blocate canale de Telegram și pagini web care fac parte din paleta surselor care dezinformează. Meta, nu fără implicarea autorităților moldovenești, în mai multe rânduri a eliminat conturi false, grupuri și pagini pe Facebook și Instagram care răspândeau falsuri cu referire la Republica Moldova și parcursul ei european.
A doua modalitate este una de durată și se referă la introducerea cursului de educație mediatică începând cu cele mai fragede vârste. Acest curs este demult discutat și chiar pilotat de către societatea civilă din domeniul mass-mediei, însă curriculum și manualul unui astfel de obiect de studiu deocamdată nu a fost acceptat de către Ministerul Educației și Cercetării pentru a fi unul obligatoriu în procesul de învățământ, ci aprobat deocamdată doar opțional pentru clasele a X-a – a XI-a.
- Cu cât se apropie mai mult referendumul și alegerile prezidențiale din 20 octombrie, observăm că și propaganda rusească ia amploare. Cum putem preveni riscurile legate de implicarea forțelor pro-ruse în informarea echidistantă a cetățenilor, dar și în desfășurarea corectă a scrutinului electoral și a referendumului?
Campania a ajuns pe ultima sută de metri și vedem că interferențele Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova sunt foarte mari. Recent a apărut un material de investigație realizat de către „Ziarul de Gardă” care elucidează cum are loc coruperea alegătorilor din Republica Moldova chiar din interiorul „grupului Șor”. Mai mult, Rusia este gata „să deschidă politic” și regiunea transnistreană pentru a se vota la referendum, ceea ce nu a fost niciodată în stânga Nistrului din 1990 încoace. Cu referire la narațiunile propagandistice, ultimul mit care „a făcut valuri” în societatea moldovenească spune că „odată cu integrarea europeană, Republica Moldova va fi nevoită să-și vândă pământurile sale străinilor”.
Autoritățile noastre zilnic sunt nevoie să intervină pentru a asigura buna desfășurare atât a referendumului, cât și a scrutinului prezidențial. Pe cât de bine le va reuși autorităților buna desfășurare a procesului electoral o vom vedea după 20 octombrie 2024, odată cu raportările făcute de misiunile de observatori ale alegerilor, dar și de decizia Curții Constituționale care trebuie să constate juridic validarea alegerilor.
