Șeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Alexander Bortnikov, în vârstă de 73 de ani, este bolnav în fază terminală, au declarat surse anonime pentru jurnalista Iulia Taratuta, de la postul independent Drojd. Unele instituții de presă au relatat anterior că Bortnikov a fost diagnosticat cu cancer.

„În aceste condiții, se pare că chiar Bortnikov a cerut să se retragă”, a precizat Taratuta.

În calitate de șef al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, Bortnikov este una dintre cele mai puternice figuri din țară — și unul dintre cei mai apropiați oameni de încredere ai lui Putin. El joacă un rol esențial în menținerea sistemului represiv al Kremlinului, coordonând reprimarea disidenței, precum și operațiuni acoperite și acte de sabotaj în țările occidentale și în Ucraina, notează NEXTA.

În luna septembrie, canalul de Telegram VChK-OGPU a raportat că Bortnikov se află în concediu medical din mai, urmând un „tratament dificil”.

„O sursă din cadrul Cheka-OGPU a relatat că, în culisele Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), au loc din nou discuții privind înlocuirea directorului agenției, lucru care s-ar putea întâmpla chiar din octombrie. Motivul este agravarea unei boli vechi de care suferă Alexander Bortnikov”, se arată în postare.

Sursele lui Taratuta spun, însă, că Putin nu are motive să-l demită pe Bortnikov, acesta fiind un aliat apropiat în ceea ce privește represiunea și ideologia, „cel mai apropiat și mai loial oficial de securitate al actualului guvern”.

Taratuta subliniază îmbătrânirea «biroului politic» al lui Putin: „Oamenii din posturile-cheie ale sistemului de securitate din Rusia ies pur și simplu din funcție, petrecând mult timp în spitale. Persoane importante mor chiar în funcție”.

În luna august, Direcția Principală de Informații a armatei Ucrainei (GUR) susținea că elita Rusiei, obosită de războiul din Ucraina, plănuiește să-l destituie pe președintele rus Vladimir Putin și să-l înlocuiască cu directorul Serviciului Federal de Securitate.

„Se știe că Bortnikov și alți reprezentanți influenți ai elitei ruse iau în considerare diverse opțiuni de înlăturare a lui Putin de la putere”. În special, otrăvirea, îmbolnăvirea bruscă sau alte „coincidențe” nu sunt excluse, susținea GUR, adăugând că „o anumită parte a elitei politice ruse a Federației Ruse îl consideră pe directorul FSB Alexander Bortnikov drept un succesor”.

Aleksander Bortnikov a fost tras la răspundere de către Kremlin pentru răspunsul întârziat al Rusiei la contra-invazia Ucrainei în regiunea Kursk și pentru succesele limitate ale invaziei Rusiei în 30 de luni de război în Ucraina.

#Alexandr Bortnikov #cancer #FBS

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.