Autoritatea Națională de Integritate (ANI) s-a autosesizat și a inițiat un proces de verificare pe marginea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese la Spitalul Clinic din Bălți, după ce în presă au apărut informații privind angajarea socrului directorului instituției în funcția de responsabil tehnic în construcții, transmite Nordnews.md.

Potrivit jurnaliștilor de la Nordnews, la începutul anului 2025, directorul Spitalului Clinic din Bălți, Gheorghe Brînza, l-a angajat în calitate de responsabil tehnic în construcții pe socrul său, Victor Bucovei, în vârstă de 68 de ani. Decizia a fost criticată de Ministerul Sănătății (MS), care a cerut demisia lui Bucovei și sesizarea ANI, pe motiv că ar exista un posibil conflict de interese.

De asemnea, în vizorul instituției a ajuns și soția directorului. Aceasta a fost angajată, la scurt timp, după numirea lui Brînză în funcția de director interimar, în toamna anului 2022. Soția lui Brînza profesează în calitate de medic ginecolog la policlinica SPC Bălți.

Victor Bucovei a recunoscut că a deținut, timp de o lună, funcția de responsabil tehnic și că a fost angajat de un vicedirector al spitalului, în perioada în care ginerele său se afla în concediu, transmite sursa citată.

Ministerul Sănătății a calificat situația drept încălcare a normelor de integritate și i-a cerut lui Brînza să prezinte demisia rudelor sale angajate în instituție. În plus, directorul Spitalului Clinic Bălți a fost chemat la minister pentru a oferi explicații în legătură cu acest caz.

Într-un răspuns oficial, Autoritatea Națională de Integritate a confirmat că a luat act de informațiile referitoare la potențialul conflict de interese și a precizat că „eventuala constatare a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese poate avea loc doar în urma unui control de specialitate efectuat de inspectorul de integritate, potrivit Legii nr. 132/2016 și Legii nr. 133/2016.” Sesizarea a fost depusă din oficiu în scopul verificării prealabile, urmând ca inspectorul de integritate să emită un proces-verbal cu privire la inițierea sau refuzul inițierii controlului, în cel mult 7 zile de la finalizarea verificării prealabile, scrie Nordnews.md.

În acest sens, jurnaliștii au solicitat o reacție și din partea conducerii spitalului. Purtătoarea de cuvânt a instituției medicale, Adriana Galici, a menționat că reporterii ar trebui să depună o solicitare oficială. Dacă inspectorii de integritate vor constata încălcări, legea prevede sancțiuni care pot merge de la avertismente până la demiteri, amenzi sau interdicții de a deține anumite funcții pe o perioadă determinată. Rezultatul investigațiilor va fi publicat pe pagina oficială a ANI, la secțiunea dedicată investigațiilor în curs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nordnews precizează că Gheorghe Brînza nu se află prima dată în atenția ANI. În anul 2023, în perioada în care asigura interimatul funcției de director al aceleiași instituții medicale, Brînza și-a achitat taxele de masterat la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” în valoare de 16 mii 500 de lei, direct din contul spitalului.

#ANI #Gheorghe Brînză #sef #Spitalul Clinic Bălți

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.