Președintele Partidului Democrat din Moldova Pavel Filip și-a anunțat plecarea de la șefia partidului astăzi, 16 octombrie. Acțiunea a avut loc în cadrul unui briefing de presă în care a declarat că Partidul Democrat are dreptul de a se reinventa și a reveni în forță, cu altă conducere.

„Rămân convins că Partidul Democrat are cei mai competenți și profesioniști oameni și o structură puternică de partid în teritoriu. Rămân convins că dacă PDM era astăzi parte a guvernării, ar fi contribuit semnificativ pentru ca această criză de proporții prin care trece țara (energetică, prețuri și tarife, frică și incertitudine) să fie soluționată mai ușor. Rămân convins că Moldova are nevoie de oameni competenți, că PDM încă mai are ce oferi țării noastre și că are dreptul de a se reinventa și a reveni în forță, cu altă conducere”, a declarat Pavel Filip.

Mai mult, Pavel Filip a declarat că pleacă de la cârma Partidului Democrat din Moldova cu inima împăcată.

„Plec împăcat. Așa cum spunea Theodore Roosevelt, trebuie să faci ceea ce poți cu resursele pe care le ai, acolo unde ești. Asta am făcut noi la Guvern. Am făcut ceea ce am putut să facem cu resursele pe care le aveam în acele circumstanțe. Am majorat salarii și pensii, am construit drumuri și grădinițe, am oferit tinerilor Prima casă și am examinat gratuit oamenii din toată țară în cadrul proiectului Un doctor pentru tine. Am pus bazele pentru digitizarea economiei, atunci când am simplificat obținerea actelor prin introducerea unui ghișeu unic la ASP, am lansat parcurile IT virtuale, am elaborat strategia Moldova Digitală 2020. Trebuie să recunosc că cel mai mult sunt mândru de realizările în domeniul IT, când văd că astăzi exporturile IT au depășit domeniile tradiționale de export. Să știu că acest proiect, pe care îl consider ca un copil al meu, a fost pornit de noi, de la o idee pe care am avut-o încă acum 10 ani. Au fost ani în care din punct de vedere economic și social, țara s-a mișcat înainte. Și mă bucur sincer că am avut ocazia să fiu parte la acele schimbări și beneficii aduse oamenilor”, a precizat fostul premier.

În context, Pavel Filip a ținut să mulțumească colegilor care au rămas în partid.

„Colegilor mei de partid, cei care au rămas în PDM, verticali și drepți în ciuda tuturor presiunilor, în ciuda amenințărilor sau promisiunilor de saci cu bani, le spun mulțumesc pentru încrederea pe care mi-au acordat-o și pentru tot ce am învățat alături de voi, dragi colegi. Știți că am vrut să anunț această decizie imediat după alegeri, dar am vrut să plec împăcat știind că las partidul într-un sediu nou, cu bugetul și cheltuielile planificate până în 2023, cu staff funcțional și gata de muncă”, a conchis Filip.

Realitate.md amintește că, astăzi, 16 octombrie, Pavel Filip a anunțat că demisionează din fucția de președinte a Partidului Democrat din Moldova.

De menționat că, Pavel Filip a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2016-2019, iar ulterior a fost deputat şi preşedinte al Partidului Democrat din Moldova.

#ex-presedintele partidului #Partidul Democrat #Pavel Filip

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.