Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, se pare că nu-și găsește astâmpăr nici după ce proiectul de lege promovat intens de către el privind interzicerea publicității jocurilor de noroc a fost votat în lectură finală. De această dată, Alaiba a făcut public o secvență video, unde fostul ministru al Finanțelor din 2019, Ion Chicu, a prezentat proiectul de lege în fața Cabinetului de miniștri, iar acesta a fost aprobat fără nici o întrebare sau reproș din partea cuiva. Chicu nu s-a „pierdut cu firea” și a îndrăznit să comenteze postarea deputatului de pe Facebook.

În postarea sa, Alaiba scrie că, la 7 martie 2019, când Ion Chicu era ministru al Finanțelor, anume el a fost cel care a promovat proiectul de lege peste care recent Parlamentul a „pus cruce”.

„Cum Guvernul lui Plahotniuc, în persoana Ministrului Finanțelor, Ion Chicu, a promovat intens jocurile de noroc. Exemplu: 7 martie 2019. Guvernul Filip, la câteva zile înainte de constituirea noului Parlament, își asumă răspunderea pe câteva proiecte de legi, inclusiv un proiect care promovează deschis interesele industriei jocurilor de noroc. Prezintă ministrul Finanțelor Ion Chicu. Prezentarea proiectului a durat 51 de secunde. Nimeni nu a adresat nici o întrebare. Așa s-au efectuat mai multe modificări bolnave”, scrie Alaiba pe Facebook.

Mai multe detalii găsiți aici.

După postarea deputatului, Ion Chicu, nu s-a lăsat învins și a decis să-i scrie un comentariu la postarea lui Alaiba.

„Alaiba, urmare a acestor modificări bugetul statului a câștigat în 10 luni ale anului 2021 de 10 ori mai mult ca în 2019. A câștigat bugetul, Alaiba. Iar în urma legii promovate de tine, va câștiga altcineva, Alaiba. Tu știi că eu știu…”, a scris Ion Chicu.

Amintim că, la 25 noiembrie, deputații au aprobat în lectură finală proiectul de lege promovat intens de către Dumitru Alaiba prin care se interzice publicitatea la jocurile de noroc.

#Dumitru Alaiba #Ion Chicu #jocuri de noroc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.