S-au încheiat discuțiile Consiliului NATO și Rusia, care au avut loc la Bruxelles miercuri, 12 ianuarie, pe fondul pesimismului față de progresele înregistrate în urma atitudinilor fără compromisuri adoptate de Moscova și Washington cu privire la tensiunile din Europa de Est. Așteptările au fost scăzute în privința unui rezultat agreat de comun acord, deoarece Moscova își continuă acumularea agresivă de trupe militare la frontiera rusă cu Ucraina, iar NATO nu dorește să facă concesii privind anularea extinderii Alianței spre est, scrie Digi24.ro.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a deschis conferința de presă post-summit, subliniind că suntem în fața unui „moment definitoriu pentru securitatea europeană”.
„În acest moment, există un risc real de apariție a unui nou conflict armat în Europa, dar NATO va face tot posibilul pentru a-l preveni”, a apreciat Jens Stoltenberg. „Rămânem cu cu ochii deschiși. Am transmis Rusiei mesajul că dacă vor folosi forța militară vor exista consecințe grave asupra lor, inclusiv sancțiuni economice și sancțiuni politice”, a mai spus acesta.
Potrivit sursei Digi24.ro, delegaţia rusă a denunţat, cu ocazia reuniunii NATO-Rusia, activităţile militare ale Alianţei Nord-Atlantice, avertizând asupra riscurilor continuării procesului de extindere, a afirmat, miercuri seară, Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe.
„Reuniunea de astăzi a fost dedicată în mod precis analizării factorilor care contribuie la degradarea securităţii europene, pe care noi i-am observat în ultimii ani”, a declarat Aleksandr Gruşko, citat de agenţiile Sputnik şi RIA Novosti.
Diplomatul rus a criticat extinderea NATO spre frontierele Rusiei, avertizând că acest lucru generează riscuri semnificative de securitate. „În momentul de faţă, sunt numeroase ţări devenite membre NATO care sunt folosite în mod deschis pentru a fi proiectată forţă împotriva Rusiei din diverse zone geografice. Acest lucru erodează grav securitatea noastră şi creează riscuri inacceptabile asupra securităţii noastre, pe care le vom contracara. Extinderea NATO nu va rezolva problemele de securitate din Europa”, a atras atenţia Aleksandr Gruşko, notează sursele citate de Mediafax.
„NATO alocă resurse colosale pentru eforturile de izolare a Rusiei şi nici măcar nu ascunde că aceasta este misiunea Alianţei. Iar acest lucru are un impact distructiv asupra acţiunilor de construire a securităţii europene pe un alt tip de principii”, a subliniat Aleksandr Gruşko.
Diplomatul rus a salutat organizarea sesiunii Consiliului NATO-Rusia, explicând că reuniunea a fost „necesară”. „Am discutat direct, sincer, fără a ne ascunde după colţuri, utilizând formule corecte din punct de vedere politic, am argumentat că o escaladare a situaţiei riscă să conducă la cele mai imprevizibile şi grave consecinţe pentru securitatea Europei. Iar Rusia nu este de acord cu un astfel de scenariu”, a insistat Aleksandr Gruşko.
Delegaţia rusă, condusă de Aleksandr Gruşko, adjunct al ministrului rus de Externe, şi de Aleksander Fomin, adjunct al ministrului rus al Apărării, a cerut Alianţei Nord-Atlantice să nu mai furnizeze echipamente militare Ucrainei.
Înaintea Consiliului NATO-Rusia, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat, conform agenţiei Associated Press, că Rusia aşteaptă răspunsuri rapide privind garanţiile de securitate. „Situaţia securităţii europene şi cea a intereselor noastre naţionale au atins un punct critic. Este destul de evident că extinderea NATO generează ameninţări pentru noi”, a subliniat Dmitri Peskov.
Jens Stoltenberg: „Când situația e tensionată, dialogul e util”
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a deschis conferința de presă post-summit, subliniind că suntem în fața unui „moment definitoriu pentru securitatea europeană”.
„Există diferenţe semnificative între NATO şi Rusia. Diferențele dintre noi nu vor fi ușor de rezolvat”, a adăugat Stoltenberg, subliniind însă că a fost bine că NATO și Rusia au putut să se întâlnească și să discute pentru prima dată după doi ani. „Întâlnirea a fost utilă. Când situația e tensionată, dialogul e util”, a declarat Jens Stoltenberg.
De asemenea, Secretarul general al NATO a precizat că ese gata ca cele două părți să se întâlnească din nou. Acesta a propus Rusiei să se organizeze o serie de întâlniri pe tema securității, dar delegația Rusiei nu și-a exprimat acordul față de o nouă întâlnire, însă nici nu a exclus această posibilitate, ci mai degrabă a cerut mai mult timp.
Stoltenberg a mai spus că statele membre NATO i-au cerut miercuri Rusiei să „detensioneze situația” și să retragă forțele din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, el subliniind că este absolut falsă ideea că extinderea Alianţei Nord-Atlantice este agresivă.
La rândul său, Rusia a îndemnat NATO să refuze admiterea Ucrainei în NATO, dar Alianța a spus că refuză să facă compromisuri privind extinderea. „Rusia nu are drept de veto privind aderarea Ucrainei la NATO. Ucraina e singura care decide în acest caz”, s-a exprimat Stoltenberg.
Stoltenberg a mai subliniat că acumularea de trupe ruse la granița cu Ucraina l-a determinat pe președintele Finlandei să sublinieze dreptul oricărei țări de a decide dacă dorește să adere la NATO. „Amenințarea Moscovei va crește probabil puterea Alianței și nu o va micșora”, a spus Stoltenberg.
În ceea ce privește faptul că misiunea diplomatică a Federației Ruse pe lângă NATO a fost închisă, Stoltenberg a spus că regretă acest lucru. „Nu există o condiție prealabilă pentru ca Rusia să își redeschidă misiunea diplomatică la sediul NATO din Bruxelles. Rusia a ordonat închiderea biroului NATO de la Moscova”, a punctat Stoltenberg.
„În acest moment, există un risc real de apariție a unui nou conflict armat în Europa, dar NATO va face tot posibilul pentru a-l preveni”, a apreciat Jens Stoltenberg. „Rămânem cu cu ochii deschiși. Am transmis Rusiei mesajul că dacă vor folosi forța militară vor exista consecințe grave asupra lor, inclusiv sancțiuni economice și sancțiuni politice”, a mai spus acesta.
De asemenea, Jens Stoltenberg a precizat că NATO va face toate eforturile pentru a găsi o rezolvare politică a situației.
„Sunt gata să reluăm dialogul și să discutăm cu Rusia despre limitarea amplasării rachetelor în Europa. Reprezentanții Rusiei au spus că nu sunt pregătiți pentru o dată la care să înceapă o asemenea discuție. Suntem în această situație pentru că Rusia a încălcat tratatul care interzicea amplasarea rachetelor cu rază medie de acțiune în Europa”, a mai explicat secretarul general al Alianței.
NATO ar putea desfăşura trupe pe flancul estic în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei
În fața jurnaliștilor, secretarul general al NATO a declarat că aliații NATO au transmis miercuri Rusiei „că nu vor renunța la prezența trupelor aliate în țările din estul NATO”.
Jens Stoltenberg a anunţat și că NATO ar putea desfăşura trupe adiţionale în flancul său estic în cazul în care Rusia utilizează din nou forţa împotriva Ucrainei. „Dacă Rusia foloseşte încă o dată forţa contra Ucrainei şi ulterior invadează Ucraina, atunci trebuie să analizăm în mod serios nevoia de a spori suplimentar prezenţa noastră în partea estică a alianţei”, a afirmat el, reiterând faptul că doar NATO şi Ucraina pot decide dacă aceasta din urmă devine membră a Alianţei Nord-Atlantice.
Declaraţiile lui Jens Stoltenberg indică în mod clar că nu s-au înregistrat rezultate concrete în urma reuniunii Consiliului NATO-Rusia, survenită la două zile după ce reprezentanţii Washingtonului şi ai Moscovei s-au întâlnit la Geneva în vederea detensionării situaţiei legate de securitatea la frontiera ruso-ucraineană, tranmite Agerpres.
Rusia a acuzat Occidentul că nu reuşeşte să conştientizeze urgenţa solicitărilor ei. Moscova susţine că extinderea NATO de la 16 membri, la finalul Războiului Rece, la 30 în prezent, printre care un număr mare de foste republici comuniste din Europa Centrală şi de Est, constituie o ameninţare pentru securitatea Rusiei şi că această ţară trebuie să traseze „linii roşii” pentru a se proteja.
