Expert: Fostele republici sovietice, printre care și Republica Moldova nu ar trebui să devină parte a NATO

Occidentul trebuie să dezvolte o nouă arhitectură de securitate pentru țările neutre din Europa de Est, foste republici ale Uniunii Sovietice, printre care și Republica Moldova, care nu trebuie să fie acceptate în NATO. Această opinie a fost exprimată de directorul programului de studii de politică externă, Michael O’Hanlon, într-un articol publicat luni în ziarul The Hill.

El a subliniat că este necesară implicarea Rusiei în negocierile privind o nouă arhitectură de securitate în Europa.

„A venit timpul ca țările occidentale să înceapă dezvoltarea unei noi arhitecturi de securitate pentru țările neutre din Europa de Est. Consultările trebuie să înceapă în cadrul NATO și apoi cu participarea acestor țări, înainte de a negocia orice acord cu Moscova. Dar consultările la un nivel mai filosofic și mai general ar putea începe cu Rusia la reuniuni [privind garanțiile de securitate] din această săptămână”, a declarat O’Hanlon.

După cum a explicat expertul principal al Brookings Institution, „conceptul principal de securitate viitoare în Europa de Est ar fi acela de a oferi neutralitate permanentă fostelor republici sovietice care nu fac acum parte din NATO – Ucraina, Moldova și Belarus, precum și Georgiei, Armeniei și Azerbaidjanului”, care nu ar trebui să facă parte din Alianța Nord-Atlantică. În opinia sa, noua arhitectură de securitate va impune ca Rusia, la fel ca NATO, „să se angajeze să contribuie la menținerea securității Ucrainei, Georgiei și a altor state din regiune”.

Ridicarea sancțiunilor anti-ruse

Următorul pas ar trebui să fie eliminarea unui număr de restricții din Rusia.

„După aceea, sancțiunile relevante impuse împotriva Rusiei din cauza agresiunii sale împotriva vecinilor săi vor fi ridicate, deși prevederile privind [posibila] «întoarcere» vor rămâne în cazul în care Rusia își va încălca ulterior promisiunile de a-și ține mâinile departe de aceste state pe deplin suverane și independente”, a declarat expertul.

Țările neutre, a continuat el, își vor păstra drepturile de a participa la operațiile de securitate, inclusiv cele conduse de NATO, vor putea chiar să adere la Uniunea Europeană în anumite circumstanțe.

„Dar nu vor fi aliați americani din punct de vedere formal. Nu vom promite să-i protejăm ca și cum ar fi teritoriul american, ceea ce înseamnă, în cele din urmă, să facem parte din NATO”, a adăugat O’Hanlon.

„Ucraina și Georgia sunt țări frumoase, dar îndepărtate, greu de apărat și care sunt mult mai puțin importante pentru securitatea americană decât pentru sentimentul Rusiei privind locul său în lume și pentru sentimentul propriei sale securități”, a subliniat expertul, subliniind importanța „ignorării preocupărilor Rusiei”. El consideră că „o conversație serioasă despre procedura de securitate în Europa de Est este întârziată și această conversație ar trebui să înceapă chiar acum.”

La 17 decembrie 2021, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a publicat proiecte de acorduri cu Statele Unite privind garanțiile de securitate, precum și acorduri privind măsurile de securitate pentru Federația Rusă și statele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Pe 10 ianuarie, la Geneva au avut loc negocieri între Federația Rusă și Statele Unite privind garanțiile de securitate. Pe 12 ianuarie, Rusia va discuta despre preocupările sale de securitate în Europa, precum și despre proiectele rusești privind garanțiile de securitate, în cadrul unei reuniuni a Consiliului NATO- Rusia de la Bruxelles, și pe 13 ianuarie, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Permanent al OSCE de la Viena.

#expert internațional #foste republici sovietice #NATO #Rusia

Prințul Andrew, implicat în scandaluri în legătură cu relația sa cu agresorul sexual american Jeffrey Epstein, a anunțat vineri seară că renunță la toate titlurile regale, inclusiv la cel de Duce de York, transmite adevărul.ro.

„După ce am vorbit cu regele (Charles al III-lea, fratele său mai mare) și cu familia mea, am ajuns la concluzia că acuzațiile continue împotriva mea sunt în detrimentul muncii Majestății Sale și al familiei regale. Am decis, așa cum am făcut-o întotdeauna, să prioritizez datoria mea față de familia și țara mea”, potrivit unei declarații a prințului.

„Nu voi mai folosi titlul meu sau onorurile pe care le conferă”, a continuat prințul, care se retrăsese deja din viața publică în urmă cu cinci ani, sub presiunea scandalului Epstein.

Recent, s-a dezvăluit că Regele Charles analizează posibilitatea de a-l exclude pe fratele său, Prințul Andrew, din Ordinul Jartierei, cea mai înaltă distincție cavalerească din Regatul Unit, pe fondul noilor scandaluri care îl vizează pe ducele de York.

Ordinul Jartierei, fondat în 1348 de regele Edward al III-lea, este cea mai veche și prestigioasă distincție cavalerească din Marea Britanie. Calitatea de membru este considerată o onoare deosebit de valoroasă, iar pierderea ei ar reprezenta o lovitură dură pentru Andrew.

Potrivit publicației Mail on Sunday, ducele i-a scris lui Epstein în februarie 2011 un mesaj în care îl asigura: „Sunt la fel de îngrijorat pentru tine! Nu-ți face griji pentru mine! Se pare că suntem împreună în asta și va trebui să trecem peste”.

Mesajul a fost trimis la o zi după ce ziarul publicase fotografia devenită celebră, în care Andrew apare alături de presupusa victimă minoră Virginia Giuffre. În același email, ducele adăuga: „Ține aproape legătura și ne vom mai juca în curând!”

Această corespondență contrazice direct afirmațiile făcute de Andrew în interviul acordat BBC Newsnight, în care susținea că „nu a mai avut niciun contact” cu Epstein după ce au fost fotografiați plimbându-se în Central Park, în decembrie 2010.