Parlamentul a votat, în prima lectură, proiectul de lege privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Noua lege are ca scop crearea unui cadru normativ necesar pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi în vederea consolidării capacităților administrative ale autorităților publice locale și prestarea serviciilor publice de calitate și accesibile populației.

Documentul a fost elaborat de Cancelaria de Stat în cooperare cu partenerii de dezvoltare, fiind parte a Strategiei de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030. Artur Mija, secretarul general al Guvernului, a dat asigurări că amalgamarea va avea loc doar cu consultarea publică a cetățenilor.

Subiectul a stârnit discuții aprinse la ședința plenară. Vasile Bolea, fost deputat socialist, se întreba cine va achita perfectarea actelor de identitate ale cetățenilor, dacă se va adopta Legea cu privire la APL, iar localitățile vor fi amalgate, fiind create centre regionale.

”Colegul, el e bun la capitolul scenarii apocaliptice”, a precizat speakerul Igor Grosu.

Discursul lui Bolea a stârnit reacții picante.

„Unul din Israel îi cumpără ca pe cipsuri. Ăsta e prețul lor”, a intervenit Lilian Carp, deputat PAS.

În cele din urmă, Proiectul de lege a fost aprobat cu votul a 55 de deputați.

”Nu credeam că acest subiect va stârni atâtea polemici și discuții. Când vă gândiți la amalgamare, gândiți-vă la voi, la Blocul vostru (n.r. BCS)”, a conchis Igor Grosu.

Potrivit PROIECTULUI, amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi (satele/comunele și orașele/municipiile), în baza deciziilor consiliilor locale, cu respectarea unor condiții, principii și proceduri. Astfel, în condițiile de bază ale amalgamării voluntare se prevede că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să fie continuu, iar numărul populației acesteia de minim 3 000 de locuitori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procesul de amalgamare voluntară va fi inițiat în baza unor decizii emise de consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor locali aleși. Autoritățile administrației publice centrale vor oferi sprijin informațional, organizatoric și metodologic pentru realizarea amalgamării voluntare a UAT. De asemenea, statul va oferi sprijin financiar pentru localitățile care vor decide să se amalgameze. Acesta include alocări din bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii, suplinirea bugetelor locale pentru o perioadă de șapte ani, precum și alocarea altor stimulente financiare.

Tot astăzi, deputații au aprobat PROIECTUL de lege care prevede modificarea mai multor legi în vederea asigurării coerenței cadrului normativ pentru realizarea proceselor de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale.

#parlament #proiect de lege #reforma APL

În zilele foarte călduroase de vară, aerul condiționat ne ajută să suportăm mai ușor temperaturile ridicate. Însă, dacă este folosit greșit, poate provoca disconfort și poate agrava unele probleme de sănătate. Temperatura prea scăzută, aerul rece și filtrele murdare sunt printre cele mai frecvente greșeli.

Potrivit medicului ORL Ana-Maria Chiriac, aerul condiționat nu este periculos atunci când este folosit corect. În schimb, expunerea îndelungată la aer rece și uscat poate afecta mucoasele și poate provoca nas înfundat, usturime în gât, răgușeală, tuse sau senzație de uscăciune.

”Aerul condiționat, utilizat corect, nu reprezintă un pericol pentru sănătate, ba chiar reduce riscul de insolație și decompensare a bolilor cardiovasculare în perioadele de caniculă. La persoanele cu rinită alergică, astm bronșic sau sinuzită cronică, aceste simptome pot deveni mai intense”, spune Ana-Maria Chiriac.

Medicul ORL precizează că în perioada caldă sunt mai mulți pacienți, decât în perioada de iarnă.

”În practica ORL întâlnim frecvent pacienți care acuză durere sau usturime în gât, congestie nazală, secreții nazale, senzație de uscăciune a nasului și gâtului, răgușeală, tuse iritativă și uneori dureri auriculare determinate de modificările de temperatură. Aerul condiționat nu provoacă direct răceala, deoarece infecțiile respiratorii sunt determinate de virusuri sau bacterii. Totuși, aerul rece și uscat poate reduce eficiența mecanismelor naturale de apărare ale mucoasei respiratorii și poate favoriza apariția simptomelor sau poate agrava o infecție deja existentă”, explică medicul.

Un alt aspect important este curățarea aparatului. Filtrele neîntreținute pot acumula praf, polen și mucegaiuri, care sunt apoi răspândite în încăpere.

”Acest lucru poate agrava simptomele alergice, poate provoca iritații ale mucoasei nazale și faringiene și poate declanșa crize la persoanele cu astm sau alte afecțiuni respiratorii”, atenționează Ana-Maria Chiriac.

Pentru a evita aceste probleme, medicul recomandă ca temperatura din încăpere să nu fie setată prea jos.

„În majoritatea situațiilor, o temperatură de 24-26 de grade Celsius oferă un confort termic optim și reduce riscul apariției simptomelor asociate expunerii la aer rece. Este posibil să dormim cu aerul condiționat pornit, mai ales în perioadele de caniculă, însă este important ca jetul de aer să nu fie orientat direct spre corp sau față”, spune medicul.