Republica Moldova face progrese semnificative în direcția obținerii independenței energetice, reducând treptat dependența de gazul rusesc și diversificând sursele de aprovizionare cu energie. Într-un context regional tot mai volatil, securitatea energetică devine o prioritate națională, iar autoritățile de la Chișinău acționează consecvent pentru a proteja interesele strategice ale țării, scrie Disinfo.md.

Reducerea dependenței de gazul rusesc

În ultimele decenii, Moldova a fost puternic dependentă de gazul importat din Federația Rusă, ceea ce a făcut ca orice tensiune politică sau comercială să aibă un impact direct asupra stabilității interne și a economiei. Pentru a elimina acest risc, guvernul Republicii Moldova a lansat o serie de inițiative menite să reducă și, în timp, să elimine această vulnerabilitate.

Printre cele mai importante măsuri se numără consolidarea legăturilor energetice cu România și integrarea în piața energetică europeană. Finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și utilizarea interconectărilor energetice cu statele vecine permit Moldovei să importe gaze naturale și energie electrică din surse alternative, inclusiv din Uniunea Europeană.

Investiții în energie regenerabilă

Un alt pilon esențial al strategiei energetice este dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Guvernul susține investițiile în energia solară, eoliană și biomasă, oferind facilități fiscale și sprijin tehnic pentru proiecte verzi. Aceste inițiative nu doar că sporesc securitatea energetică, dar contribuie și la reducerea emisiilor de carbon, aliniind Moldova la obiectivele europene privind tranziția verde.

În ultimii ani, au fost lansate proiecte-pilot în mai multe raioane ale țării, iar interesul investitorilor naționali și internaționali pentru sectorul energiei regenerabile este în creștere. Dezvoltarea acestui segment va asigura, pe termen lung, un mix energetic echilibrat și sustenabil.

Sprijinul UE: 250 de milioane de euro pentru 2025

Eforturile Republicii Moldova sunt susținute activ de partenerii săi externi, în special de Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a anunțat că va oferi un sprijin financiar de circa 250 de milioane de euro pentru anul 2025, sumă destinată consolidării independenței energetice a țării.

Acest sprijin include investiții în infrastructura energetică, modernizarea rețelelor de distribuție și promovarea eficienței energetice. Fondurile vor contribui la diversificarea surselor de energie, la creșterea capacităților interne de producere și la reducerea vulnerabilității în fața șocurilor externe.

Un drum lung, dar ireversibil

Independența energetică a Republicii Moldova nu se va realiza peste noapte, însă direcția este clară și ireversibilă. Cu sprijin internațional, voință politică și implicarea sectorului privat, Moldova are șansa de a-și construi un sistem energetic rezilient, modern și orientat spre viitor.

Transformarea energetică nu este doar o necesitate strategică, ci și o oportunitate de dezvoltare economică, inovare și protejare a mediului. Într-o lume în schimbare, Moldova a ales să-și croiască propriul drum spre autonomie și securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz rusesc #independență energetică #Republica Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.