Republica Moldova face progrese semnificative în direcția obținerii independenței energetice, reducând treptat dependența de gazul rusesc și diversificând sursele de aprovizionare cu energie. Într-un context regional tot mai volatil, securitatea energetică devine o prioritate națională, iar autoritățile de la Chișinău acționează consecvent pentru a proteja interesele strategice ale țării, scrie Disinfo.md.

Reducerea dependenței de gazul rusesc

În ultimele decenii, Moldova a fost puternic dependentă de gazul importat din Federația Rusă, ceea ce a făcut ca orice tensiune politică sau comercială să aibă un impact direct asupra stabilității interne și a economiei. Pentru a elimina acest risc, guvernul Republicii Moldova a lansat o serie de inițiative menite să reducă și, în timp, să elimine această vulnerabilitate.

Printre cele mai importante măsuri se numără consolidarea legăturilor energetice cu România și integrarea în piața energetică europeană. Finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău și utilizarea interconectărilor energetice cu statele vecine permit Moldovei să importe gaze naturale și energie electrică din surse alternative, inclusiv din Uniunea Europeană.

Investiții în energie regenerabilă

Un alt pilon esențial al strategiei energetice este dezvoltarea surselor de energie regenerabilă. Guvernul susține investițiile în energia solară, eoliană și biomasă, oferind facilități fiscale și sprijin tehnic pentru proiecte verzi. Aceste inițiative nu doar că sporesc securitatea energetică, dar contribuie și la reducerea emisiilor de carbon, aliniind Moldova la obiectivele europene privind tranziția verde.

În ultimii ani, au fost lansate proiecte-pilot în mai multe raioane ale țării, iar interesul investitorilor naționali și internaționali pentru sectorul energiei regenerabile este în creștere. Dezvoltarea acestui segment va asigura, pe termen lung, un mix energetic echilibrat și sustenabil.

Sprijinul UE: 250 de milioane de euro pentru 2025

Eforturile Republicii Moldova sunt susținute activ de partenerii săi externi, în special de Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a anunțat că va oferi un sprijin financiar de circa 250 de milioane de euro pentru anul 2025, sumă destinată consolidării independenței energetice a țării.

Acest sprijin include investiții în infrastructura energetică, modernizarea rețelelor de distribuție și promovarea eficienței energetice. Fondurile vor contribui la diversificarea surselor de energie, la creșterea capacităților interne de producere și la reducerea vulnerabilității în fața șocurilor externe.

Un drum lung, dar ireversibil

Independența energetică a Republicii Moldova nu se va realiza peste noapte, însă direcția este clară și ireversibilă. Cu sprijin internațional, voință politică și implicarea sectorului privat, Moldova are șansa de a-și construi un sistem energetic rezilient, modern și orientat spre viitor.

Transformarea energetică nu este doar o necesitate strategică, ci și o oportunitate de dezvoltare economică, inovare și protejare a mediului. Într-o lume în schimbare, Moldova a ales să-și croiască propriul drum spre autonomie și securitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz rusesc #independență energetică #Republica Moldova

Circa 40 de angajați ai Moldatsa au primit salarii care au depășit plafonul maxim prevăzut. Datele au fost prezentate în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru examinarea situațiilor de la întreprinderile de stat. Reprezentanții Moldatsa au declarat că depășirile au fost determinate de sporurile acordate lunar, transmite IPN.

În cadrul ședinței, președintele Comisiei, Dinu Plîngău, a adus în discuție și cazul unui fost angajat al Moldatsa, despre care a spus că a ocupat funcția de șofer al administratorului și a primit un salariu de 63 de mii de lei.

„Șoferul domnului Vangheli avea 63 de mii de lei salariu. Tot înțeleg, dar la noi e criză și când vezi că un șofer are… Nici miniștrii nu au așa venituri”, a declarat Dinu Plîngău.

Administratorul interimar al Moldatsa, Vasile Șaramet, a precizat că persoana respectivă nu a ocupat exclusiv funcția de șofer, ci a fost anterior șef adjunct de departament.

Totodată, deputatul PAS Andrian Cheptonar a criticat modul în care Agenția Proprietății Publice a supravegheat întreprinderile de stat.

„Noi suntem în această Comisie de anchetă tocmai pentru că APP a făcut-o lată până acum și nu a supravegheat nimic”, a declarat deputatul.

Potrivit sursei citate, la solicitarea lui Dinu Plîngău, la următoarea ședință a Comisiei urmează să fie audiat și președintele APP, Ion Dodon, numit recent în funcție după demisia lui Roman Cojuhari, în contextul scandalului de la Moldatsa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceeași ședință au fost discutate și salariile de la Aeroportul Internațional Chișinău. Administratorul întreprinderii, Sergiu Spoială, a declarat că salariul mediu este de 27 500 de lei, iar cel mai mare venit salarial al său în 2025 a fost de 78 de mii de lei. Potrivit lui, suma reprezintă plafonul maxim prevăzut de contractul individual de muncă și poate fi atinsă doar în cazul realizării tuturor indicatorilor de performanță. Salariul este stabilit în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern.

Comisia de anchetă a fost constituită de Parlament la începutul lunii iulie, în contextul scandalului privind salariile, angajările și modul de gestionare a întreprinderii de stat Moldatsa.

#angajati #Comisie parlamentara #Moldatsa #salarii