Fostul șef al Statului Major General al Republicii Moldova, Igor Gorgan, a fost ani de zile informator al serviciilor secrete militare rusești, potrivit investigației The Insider. Veridicitatea informațiilor a fost confirmată pentru Realitatea de Serviciul de Informații și Securitate.

„Informațiile deținute de către SIS indică asupra unui nivel fără precedent al intensității acțiunilor săvârșite de către Federația Rusă, orientate la ancorarea Republicii Moldova în spațiul său de influență. Cunoaștem obiectivele, actorii, instrumentele și tacticile aplicate la adresa proceselor democratice ale R. Moldova. Totodată, reiterăm că SIS ține în vizor riscurile de securitate și acționează pentru prevenirea potențialelor crize, împiedicarea tentativelor de imixtiune externă în afacerile interne ale țării.”, potrivit SIS.

The Insider menționează că Gorgan raporta curatorului său de la GRU, informații despre situația politică internă din țară și despre vizitele reprezentanților Ministerului Apărării al Ucrainei, care au achiziționat echipament militar și obuze pentru forțele lor armate. Totodată, acesta a monitorizat îndeaproape discursurile publice ale președintei Maia Sandu, după cum reiese din zecile de link-uri trimise colonelului Alexei Makarov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim că șeful cabinetului președintei Republicii Moldova, Adrian Băluțel, a reacționat la investigația internațională. El a spus că pedeapsa pentru astfel de infracțiuni împotriva statului ar trebui să fie cea mai aspră.

Oficialul a adăugat că distincțiile acordate lui Gorgan în 2006 („Meritul Militar”) și 2015 („Credință Patriei), precum și gradele sale militare vor fi anulate.

Fostul șef al Statului Major al Moldovei ar fi divulgat informații secrete superiorilor din serviciile secrete ruse

Băluțel despre agentul Gorgan: Astfel de crime trebuie pedepsite în cel mai aspru mod pentru trădare de Patrie

#investigatie #reacție #SIS

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.