Novak Djokovic (7 ATP) s-a retras de la Australian Open, după ce a pierdut primul set al semifinalei cu Alexander Zverev (2 ATP), scor 6-7 (5). Aflat în cursa pentru cel de-al 11-lea său titlu la Melbourne, marele campion sârb a acuzat probleme în zona inghinală și a decis să renunțe, după primul set al confruntării din penultimul act, scrie Digisport.ro.

Djokovic, huiduit la ieșirea de pe teren. Zverev nu s-a abținut: „Vă rog, să transmitem puţină dragoste pentru Novak”

La ieșirea de pe teren, mai mulți fani aflați în tribunele de pe Rod Laver Arena l-au huiduit pe Novak Djokovic, sportiv care a scris istorie la Melbourne.

Alexander Zverev nu s-a abținut, la finalul partidei cu „Nole”: a recunoscut că a fost extrem de dezamăgit de atitudinea suporterilor și le-a transmis acestora un mesaj tranșant.

„Aş vrea să vă spun să nu huiduiţi un jucător după o astfel de situaţie. Ştiu că fiecare dintre voi a plătit un bilet ca să vadă un meci lung şi spectaculos, dar Novak e cel care a dat absolut totul în ultimii peste 20 de ani în acest sport. Nu e genul care să abandoneze fără motiv.

A câştigat acest turneu când a avut ruptură abdominală, a câştigat acest turneu când a avut alte probleme. Mereu a continuat să joace. Așa că, vă rog, să transmitem puţină dragoste pentru Novak. Chiar nu a mai putut să continue, a spus Alexander Zverev, la final.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„A fost la un nivel ridicat în primul set. Dar, probabil, cu cât joci mai mult, cu atât problema pe care o ai te sâcâie mai mult. În tie-break, am simţit că are probleme la deplasare, au fost câteva schimburi foarte lungi şi părea că se chinuie.

Sunt fericit că sunt în finală la Australian Open, dar nu voiam să se întâmple astfel. Nu e vreun tenismen în tur pe care să îl respect mai mult decât pe Novak. E unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai mei din lumea tenisului, mereu îi cer sfaturi.

Am vorbit cu el ore întregi când am avut nevoie. Mereu îl sun, ne dăm mesaje, iar ceea ce îmi spune mă ajută mereu. Am un respect enorm pentru el”, a mai spus germanul.

Alexander Zverev s-a calificat în a 3-a finală de Grand Slam a carierei, precedentele două pierdute în decisiv. Jucătorul german se află în premieră în ultimul act la Melbourne, acolo unde îl va aştepta un duel cu învingătorul partidei Jannik Sinner – Ben Shelton.

#Australian Open #Novak Djokovic #semifinala #Tenis

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.