Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dezminţit vineri informaţiile apărute în aceeaşi zi în unele media potrivit cărora preşedintele rus Vladimir Putin, care în luna octombrie va împlini 70 de ani, ar putea suferi de cancer, catalogându-le drept „ficţiune şi minciună”, relatează agenţia de presă News.ru, care citează un interviu acordat de Peskov publicaţiei online „Atenţie: mass-media”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, informaţiile potrivit cărora Vladimir Putin ar avea cancer tiroidian şi ar fi suferit intervenţii chirurgicale legate de afecţiuni oncologice nu sunt adevărate, relatează şi portalul Lenta.ru, citând un mesaj postat pe Telegram de fostul redactor-şef al postului de radio Eho Moskvî, Aleksei Venediktov, despre care se ştie că are relaţii personale cu Dmitri Peskov, chiar dacă asta nu l-a ajutat ca staţia de radio să nu fie închisă.

„La întrebarea: ‘Înţeleg corect că Vladimir Putin nu are cancer?’, Peskov a răspuns: ‘Aşa este!’”, a scris Venediktov în postarea sa din Telegram.

Anterior, publicaţia de investigaţie Proiekt a publicat o anchetă despre problemele de sănătate ale lui Vladimir Putin. Publicaţia şi-a reluat apariţia după ce fusese închisă de autorităţile ruse, din cauză că editorul său fusese catalogat drept „entitate nedorită pe teritoriul Federaţiei Ruse”, iar redactorul său şef, Roman Badanin, drept „agent străin”.

În articol se afirmă că preşedintele rus este însoţit în mod regulat de un specialist ORL, precum şi de specialişti în cancer tiroidian.

Vladimir Putin ar fi însoţit în călătoriile sale, în medie, de nouă medici, iar de la an la an numărul medicilor de lângă liderul rus ar fi în continuă creştere.

Odată cu înaintarea în vârstă, preşedintele Rusiei a început să viziteze din ce în ce mai des Spitalul Clinic Central (ŢKB) din vestul Moscovei, unde într-una din clădiri se află „secţia de medici personali” ai şefului statului rus, conform anchetei jurnaliştilor de la Proiekt.

În martie, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că Vladimir Putin este sănătos şi într-o formă fizică excelentă. Toate relatările despre presupusele probleme de sănătate ale liderului rus sunt zvonuri care sunt răspândite de ţările occidentale pentru a submina credibilitatea şefului statului, a spus atunci Lukaşenko, citat de Lenta.ru.

#bolnav #cancer #dezinformare #Dmitri Pescov #Kremlin #minciuni #Putin

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.