Regiunea ucraineană Dnepropetrovsk a interzis importul de ouă și carne de pasăre din Republica Moldova și Chile. Departamentul principal al Serviciului de Stat pentru Producție și Consumator din regiunea Dnepropetrovsk precizează că decizia a fost impusă din cauza detectării mai multor cazuri de gripă aviară în cele două țări.

„Pe teritoriul regiunii Dnipropetrovsk este interzis importul de ouă pentru incubație și păsări domestice din Republica Moldova, produse derivate (cu excepția produselor care au fost prelucrate printr-o metodă care garantează distrugerea agentului cauzal al bolii specificate), în conformitate cu Cerințele privind importul (expedierea) animalelor vii și a materialului lor de reproducere, produse alimentare de origine animală, furaje, fân, paie, precum și subproduse de origine animală și produse de prelucrare a acestora, aprobate de către Ordinul Ministerului Politicii Agrare și Alimentației al Ucrainei din 16.11.2018 nr. 553”, se arată în mesaj.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Solicitați să comenteze informația, reprezentanții Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor au declarat că decizia autorităților ucrainene este un nonsens.

„Noi nu exportăm în Ucraina ouă și carne de pasăre. Este o decizie nonsens”, a declarat Alexandru Manciu pentru Bani.md.

#carne de pasare #gripa aviară #interdictie #ouă #Republica Moldova #Ucraina

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.