Vasile Plevan, adjunctul interimar al șefei Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a pierdut procesul de judecată la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), după ce contestația depusă de acesta a fost respinsă de magistrații CSJ. Plevan nu a rămas mulțumit de hotărârea luată de Comisia Pre-Vetting care anunța că procurorul a picat testul integrității pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Decizia a fost luată de magistrați joi, 21 decembrie curent.

„Se respinge cererea de contestare depusă de Vasile Plevan împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, privind anularea deciziei nr. 44 din 04 iulie 2023 cu privire la candidatura lui Vasile Plevan, candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Procuraturii și dispunerea reluării procedurii de evaluare a candidatului.

Decizia este irevocabilă”, se arată în decizia CSJ.

Amintim că Vasile Plevan a picat în iulie 2023 testul integrității pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei Pre-Vetting, Plevan nu a întrunit criteriile de integritate financiară și etică. La scurt timp, Vasile Plevan a spus că decizia este ilegală și că are de gând să o conteste.

DOC Scrisoarea ”pierdută” a șefului APP către Veronica Dragalin! ”Păcatele” procurorului Vasile Plevan

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vasile Plevan a fost numit, în toamna anului 2022, în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA). Plevan a fost procuror în cadrul Procuraturii raionul Strășeni în 2014, iar în 2015 a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni. În 2019, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a desemnat ca fiind învingător al concursului anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-81/2019 din 29.08.2019, pentru promovarea în funcția vacantă de procuror în Procuratura Anticorupție (PA).

#Comisia Pre-Vetting #CSJ #Vasile Plevan

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.