În ultimii ani, sănătatea a devenit o prioritate tot mai importantă, iar excesul de zahăr, consumul de alcool și fumatul reprezintă provocări majore pentru cei care vor să ducă un mod sănătos de viață. Pentru a face față acestor obiceiuri dăunătoare, au apărut alternative mai puțin nocive.

Este cunoscut faptul că zahărul, consumat în exces, poate avea consecințe grave asupra sănătății. Creșterea riscului de boli de inimă, diabet zaharat și obezitate sunt doar câteva dintre efectele adverse, iar pentru a le evita, organizațiile de sănătate recomandă reducerea consumului de zahăr și orientarea către alternative mai puțin nocive, precum îndulcitorii artificiali și naturali. În acest an însă, Organizația Mondială a Sănătății a publicat un raport referitor la consumul de îndulcitori și impactul lor asupra sănătății umane, prin care a răsturnat pozițiile fundamentale ale dieteticii, endocrinologiei și industriei fitness.

„Ghidul OMS se bazează pe rezultatele unei revizuiri sistematice a datelor disponibile, care arată că utilizarea îndulcitorilor nu aduce beneficii pe termen lung în privința reducerii greutății la adulți și copii. De asemenea, rezultatele cercetărilor indică și posibile efecte nedorite ale consumului prelungit de îndulcitori, cum ar fi creșterea riscului de diabet de tip 2 și apariția bolilor cardiovasculare. În plus, cel mai popular îndulcitor artificial, aspartamul, a fost inclus în lista posibililor agenți cancerigeni”, afirmă Eugen Calenici, cardiolog intervenționist.

De cealaltă parte, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA), Serviciul Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie și Institutul Federal pentru Evaluarea Riscurilor din Germania (BfR), au altă opinie. După cercetări amănunțite, acestea au permis utilizarea îndulcitorilor artificiali, precizând că, dacă sunt consumați sub limita zilnică stabilită, îndulcitorii nu sunt periculoși pentru sănătate.

În ceea ce privește consumul excesiv de alcool, acesta rămâne unul dintre principalii factori în dezvoltarea bolilor non-infecțioase, precum afecțiunile cardiovasculare, oncologice și hepatice.

„Potrivit datelor oficiale, Moldova ocupă prima poziție în Europa în ceea ce privește consumul de alcool pe cap de locuitor. OMS continuă să recomande consumul de până la 2 unități de alcool pe zi pentru bărbați (2 pahare de vin) și 1 unitate de alcool pe zi pentru femei (1 pahar), însă eu nu sunt de acord”, a adăugat specialistul.

Alternativele alcoolului sunt băuturile cu conținut scăzut sau fără alcool, însă OMS le-a criticat și pe acestea. Pe de altă parte, importanța lor a fost confirmată de cercetări recente, cum ar fi cea a Universității Cambridge, care arată că persoanele care cumpără astfel de băuturi reduc semnificativ consumul de alcool. În Marea Britanie, de exemplu, vânzările de bere fără alcool sau cu conținut scăzut de alcool au crescut cu 2016% din 2013, deoarece tot mai mulți tineri evită alcoolul, scrie infotag.md.

Un alt obicei nociv este fumatul, iar în lupta împotriva acestui viciu sunt folosite adesea produsele fără fum. În SUA, de exemplu, în anul 2020, FDA a calificat dispozitivele de încălzire a tutunului ca fiind produse cu expunere redusă asupra sănătății. Instituția a concluzionat că, în cazul utilizării lor, tutunul nu este ars, fapt ce duce la o reducere semnificativă a substanțelor dăunătoare și potențial dăunătoare. Și Institutul Federal pentru Evaluarea Riscurilor din Germania (BfR) a evaluat riscurile asociate utilizării a dispozitivelor de încălzire a tutunului și a ajuns la concluzia că emisia de substanțe dăunătoare este redusă semnificativ.

Iar în Marea Britanie, cu toate că produsele alternative de livrare a nicotinei, cum ar fi țigările electronice, sunt recunoscute ca metode de renunțare la fumat, vapingul este supus controlului prin intermediul Agenției pentru Produse Medicale și de Sănătate (MHRA).

„După autorizarea pe piață, acestea sunt incluse în lista terapiilor alternative, alături de plasturi cu nicotină, guma de mestecat și spray-uri. Guvernul britanic prezintă cel mai ambițios și cuprinzător plan de control al tutunului, având politica privind vapingul în centrul acestuia. Astfel, vor fi atinse obiectivele de a crește șansele renunțării la fumat și de a proteja tinerii de acest viciu. Guvernul Marii Britanii își respectă angajamentul de a furniza un milion de țigarete electronice fumătorilor din Anglia, în cadrul primului program național de acest gen din lume”, precizează Eugen Calenici.

În Moldova, din 2013 până în 2021, rata fumătorilor a crescut de la 25, 03% la 27, 6%. Prin comparație, în Marea Britanie prevalența fumatului a scăzut de la 20% în 2012 până la 13% în 2021.

#nociv #sanatate #vicii

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.