Aparatul președintei țării, Maia Sandu, a cheltuit în ultimele două luni ale anului trecut 39,5 mii de lei pentru deplasările de serviciu. Datele au fost prezentate de către Administrația Prezidențială în raportul privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către personalul Aparatului președintei Republicii Moldova în trimestrul IV.

Potrivit notei informative, în aceste două luni, Președinția a avut trei deplasări de serviciu.

Prima deplasare a fost în Franța, unde Maia Sandu a participat la Forumul Păcii, în perioada 11-13 noiembrie. Șefa statului a fost însoțită de secretara generală a Aparatului Prezidențial Cristina Gherasimov. În această deplasare, Președinția a cheltuit 26, 8 mii de lei, diurnă – 4 300 de lei, cazare – 9 300 de lei și bilete pentru avion – 13 200 de lei.

Următoarea deplasare a fost la București, în cadrul unei vizite oficiale de lucru, la care a mers Maia Sandu, Cristina Gherasimov, Sorina Ștefîrță – consiliera pe comunicare publică, purtătoare de cuvânt a președintei țării și Alexandru Vdovicenco – specialist principal în Secția comunicare cu mass-media a Direcției comunicare și protocol a Aparatului președintei Republicii Moldova.

Cei patru membri ai delegației prezidențiale au cheltuit pentru această deplasare 4 500 de lei, bani alocați doar pentru diurnă.

Ultima deplasare în străinătate a Maiei Sandu în anul 2021 a fost în Belgia, unde a participat la Summitul Parteneriatului Estic, la Bruxelles. Președinta a fost însoțită de Cristina Gherasimov, iar împreună au cheltuit 8 200 de lei, bani alocați pentru diurnă – 3 mii de lei și bilete la avion – 5 200 de lei.

#bani #deplasari #Maia Sandu #Presedintia

Autoritățile din Nepal au emis noi avertizări de inundații, după ce nivelul râului Bhotekoshi a crescut din nou. Oamenii din zonele deja afectate de viiturile devastatoare de săptămâna trecută au fost îndemnați să rămână vigilenți, iar pe telefoanele localnicilor au fost transmise alerte privind riscul unor noi inundații, scrie Euronews.com.

Noile avertismente au fost emise după ce autoritățile chineze și-au informat omologii nepalezi despre creșterea debitului de apă în amonte, a declarat pentru AP Dharam Raj Uprety, directorul executiv al Autorității Naționale pentru Reducerea și Managementul Riscurilor de Dezastre din Nepal.

În orașul Galchhi, mai mulți locuitori s-au refugiat pe un pod aflat la înălțime și au urmărit cum râul trecea cu putere prin zonă.
Urmele dezastrului sunt încă vizibile. Case, mașini și tractoare agricole ies din stratul gros de noroi și moloz care a acoperit comunități întregi, iar porțiuni din terasele de orez de pe malurile râului s-au prăbușit în apă în urma alunecărilor de teren.

Bilanțul dezastrului produs în Nepal și Tibet a ajuns la aproximativ 750 de morți, iar peste 3.000 de persoane sunt în continuare date dispărute. Operațiunile de căutare și salvare continuă în condiții dificile, în timp ce autoritățile monitorizează nivelul râurilor și riscul unor noi viituri.

Dezastrul a afectat grav infrastructura și mai multe localități din zona de frontieră dintre Nepal și China. Specialiștii consideră că viiturile au fost declanșate de prăbușirea unei mase de gheață și rocă în Himalaya, care a eliberat un volum uriaș de apă și aluviuni.