Fost premier Ion Chicu îi denunță la Procuratură pe ministra Sănătății Ala Nemerenco și pe șeful CNAM – Ion Dodon. Aceștia sunt acuzați că ar fi încălcat criteriile stabilite de Guvern pentru încheierea unor contracte.

„În corespundere cu Legea 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, Ala Nemerenco și Ion Dodon (șef la CNAM) au obligația de a încheia Contracte de miliarde de lei bugetari exclusiv în baza unor Criterii de contractare, stabilite prin hotărâre de Guvern. În contradicție cu această prevedere legală clară, ca și anul trecut, CNAM încheie Contracte de miliarde în baza unor Criterii, care nu au fost aprobate de Guvern”, susține Chicu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În denunțul transmis de politician către Procuratură sunt invocate „admiterea riscurilor de corupție”, „depășirea atribuțiilor de serviciu” și „abuz de putere în procesul de gestionare frauduloasă a mijloacelor bugetare”. Așadar, Chicu cere urmărirea penală a lui Ion Dodon și a Alei Nemerenco.

„Deoarece este vorba despre sume enorme de bani publici cheltuiți după bunul plac al acoliților Maiei Sandu, dar și de o încălcare flagrantă și repetată a Legii, echipa de juriști ai Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei a pregătit o Sesizare în adresa Procuraturii Generale a Republicii Moldova, cu solicitarea de a examina prin prisma legislației procesual-penale, acțiunile acestor doi funcționari, subalterni ai Maiei Sandu”, susține Chicu.

Contactați de echipa Realitatea, reprezentanții Ministerului Sănătății nu au oferit deocamdată o reacție la acuzațiile invocate de fostul premier.

#Chicu #Dodon #Nemerenco #Procuratura #sesizare

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.