După perioada pandemică, anul 2022 a început cu o nouă criză – războiul din Ucraina. Pentru industria tutunului provocările au fost multiple – schimbarea lanțurilor de aprovizionare, riscuri ridicate de inflație, schimbări în politicile de reglementare și o creștere aproape dublă a vânzărilor ilicite la produsele de tutun, notează InfoMarket.

În 2022, importatorii de tutun s-au confruntat cu probleme logistice, urmate de dificultăți în producție și livrare.

„La începutul războiului din Ucraina, fabrica de tutun Philip Morris din Harkov, care exporta țigări în 13 țări, inclusiv în Moldova, și-a încetat activitatea. Compania a fost nevoită să transfere producția de țigări pentru piața moldovenească în Turcia, ceea ce a implicat costuri de producție suplimentare. Problema aprovizionării s-a făcut simțită, a fost dificil să mutăm simultan toată producția. Gama completă a devenit disponibilă abia în octombrie 2022, ceea ce a afectat cota noastră de piață la țigările tradiționale cu peste 5%”, a declarat Elena Naumenko, directorul Philip Morris Moldova, într-un interviu pentru publicația Logos Press.

Directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko a declarat că noile realități au afectat atât vânzările, cât și cota de piață. În pofida acestor greutăți, compania a reușit rapid să se adapteze și să găsească soluții eficiente. În toată această perioadă, Philip Morris Moldova nu și-a redus activitatea, dar dimpotrivă, intenționează să extindă investițiile în piața moldovenească.

Anul trecut, Philip Morris Moldova a inițiat transferul Centrului de asistență pentru utilizatorii dispozitivelor de încălzire a tutunului din România în Republica Moldova. În 2023, compania va finaliza constituirea acestui centru și îl va face funcțional pe deplin, analizând și opțiunea de extindere a serviciilor, inclusiv pentru alte piețe. Astfel, Philip Morris vrea să contribuie la economia țării prin investiții și crearea a noi locuri de muncă.

„După ceea ce s-a întâmplat cu fabrica noastră din Ucraina, am analizat piața locală, la nivel de oportunități de investiții și ne dorim să relocăm o parte din producere aici, în Moldova. Acest pas va influența în mod eficient logistica noastră și va susține economia țării. La moment nu sunt pregătită să ofer mai multe detalii pentru că suntem la o etapă incipientă, dar depunem un mare efort ca foarte curând să definitivăm și atunci voi putea oferi mai multă informație”, a declarat Elena Naumenko.

Aceste planuri sunt o continuare a atitudinii și comportamentului pe care îl are Philip Morris în Moldova, în calitate de investitor străin. În pofida tuturor problemelor, în anul 2022, compania a achitat 1 miliard de lei în bugetul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Aș vrea să remarc faptul că, în Moldova, Philip Morris nu este doar un importator. Noi suntem o companie cu procese operaționale depline, care se ocupă de import, distribuție și dezvoltarea rețelei de magazine de dispozitive de încălzire a tutunului. În total, PMI a creat peste 100 de locuri de muncă. În același timp, noi susținem afacerile conexe – lucrăm cu peste 140 de companii, care oferă servicii nu doar în domeniul distribuției și vânzărilor, ci și în cel al închirierii spațiilor, întreținerii punctelor de vânzare, tipăririi, consultanței, inclusiv servicii juridice. Anul trecut, aceste servicii au ajuns la valoarea de 142 de milioane de lei”, a subliniat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova a declarat că pentru orice investitor străin este importantă existența unui mediu de afaceri predictibil. Acesta permite nu doar dezvoltarea companiei pe termen scurt, dar și planificarea investițiilor pe termen mediu și lung.

„Pentru noi este foarte importantă predictibilitatea autorităților de reglementare, precum și dialogul constructiv dintre autorități și industrie. În acest an va fi elaborat calendarul accizelor pentru următorii trei ani. Sperăm că, la elaborarea acestuia se va ține cont de realitățile pieței moldovenești și va fi adoptat un parcurs echilibrat pe componenta fiscală. Politica fiscală prevede ca, până în 2025, cota accizei să fie de cel puțin 90 de euro pentru 1.000 de țigarete, indiferent de prețul mediu de vânzare cu amănuntul. Acum, acciza a ajuns la 58 de euro, iar majorarea acesteia până la 90 de euro în doar doi ani este prea riscantă. Piața va avea de suferit simțitor, cu toate consecințele ulterioare, atât pentru agenții economici, cât și pentru economia țării”, a adăugat sursa citată.

De asemenea, Elena Naumenko a abordat în cadrul interviului problema implementării sistemului de urmărire a produselor din tutun „Track and trace”. În opinia sa, inițiativa este bună, iar perioada de implementare adoptată, de 36 de luni, este una optimă.

#investitii #Philip Morris #Republica Moldova #tutun

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.