Președintele raionului Florești, Ștefan Paniș, riscă să fie demis din funcție, după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a depistat că, pe parcursul celor trei mandate pe care le are în această funcție averea dobândită și veniturile realizate diferă, fiind depistate aproximativ 2 milioane de lei diferența. De asemenea, acesta riscă să nu poată deține funcții publice o perioadă de 3 ani, iar ANI a sesizat organele competente pentru a-l verifica pe Paniș sub aspect fiscal și penal.

ANI a constatat că, Ștefan Paniș a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale. Controlul a fost inițiat în iunie 2020, în baza unei sesizări. Controlul averii a fost extins pentru toată perioada exercitării funcției de demnitate publică, din 2012, fiind efectuat și pe numele soției acestuia.

În cadrul probatoriului acumulat, inspectorul de integritate a depistat că, președintele raionului Florești a cumpărat aproximativ 200 de terenuri agricole, valoarea cărora, conform contractelor de vânzare – cumpărare, oscilează între 1000 de lei și până la peste 200 de mii de lei. În acest mod, a fost generată bănuiala rezonabilă de diferență vădită și substanțială între averea dobândită și veniturile realizate, în mărime totală de aproximativ 2 milioane de lei.

„Din această sumă totală, diferența vădită în sumă de peste 1,6 milioane de lei a fost stabilită pentru perioada 2012-2016, în baza legii anterioare. Deoarece, încălcarea cade sub incidența legislației de până în 2016, inspectorul de integritate va sesiza instituțiile competente în vederea efectuării unor controale sub aspect fiscal și penal”, se arată în anunțul ANI.

Pentru perioada 2016-2020, inspectorul de integritate a stabilit diferența substanțială de aproximativ 270 de mii de lei. Un demers în acest sens va fi expediat în instanța de judecată.

Fiindu-i solicitat punctul de vedere, Ștefan Paniș, prin intermediul avocatului său, a justificat cu acte doar o parte din averea deținută. Dacă actul emis va rămâne definitiv, președintele raionului Florești ar putea fi decăzut din dreptul de a accede în funcție publică sau de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani.

Anterior, ANI a depistat o situație similară și în cazul președintelui raionului Ungheni, fiind solicitată revocarea acestuia din funcție.

Precizăm că, Ștefan Paniș este președintele al raionului Florești, fiind membru al Partidului Democrat din Moldova.

#ANI #Floresti #Stfean Panis

Republica Moldova continuă să plătească scump pentru încălcările drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni. Datele prezentate marți, 9 septembrie, în cadrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități arată că, din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze împotriva Republicii Moldova, în 45 a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, în marea majoritate a dosarelor ajunse anul trecut la Strasbourg, statul moldovean a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor garantate cetățenilor. Raportul Agentului guvernamental scoate la iveală probleme care nu sunt deloc noi pentru Republica Moldova: procese inechitabile, acces limitat la justiție, tergiversarea examinării dosarelor, neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, încălcarea dreptului la proprietate, a dreptului la libertate și siguranță, dar și a dreptului la viață privată și de familie.

Astfel, în pofida reformelor anunțate în ultimii ani și a angajamentelor repetate privind consolidarea statului de drept, Republica Moldova continuă să ajungă la CtEDO pentru aceleași probleme sistemice.

Aproape 8 milioane de lei – nota de plată pentru erorile statului

În anul 2025, Republica Moldova a avut obligații pecuniare în valoare totală de 373 303 euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei, rezultate din hotărârile și deciziile Curții Europene. Deși Comisia juridică a remarcat că plățile către reclamanți au fost efectuate fără întârzieri, problema de fond rămâne alta: banii sunt achitați din bugetul public, adică din fondurile contribuabililor, în timp ce instituțiile și persoanele responsabile pentru încălcări ajung rareori să suporte consecințele. Ministerul Justiției a înaintat doar două acțiuni în regres și a sesizat în cinci cazuri Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări multe, probleme vechi

În perioada analizată, autoritățile au elaborat zeci de planuri și rapoarte privind executarea hotărârilor CtEDO. Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei i-au fost prezentate 26 de rapoarte de acțiuni, iar supravegherea a fost încetată în 34 de cauze. Totuși, cifrele privind noile condamnări demonstrează că închiderea unor dosare vechi nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor care au generat condamnările.

Comisia juridică a adoptat un șir de recomandări pentru consolidarea mecanismului de executare a hotărârilor CtEDO și prevenirea unor încălcări similare. Agentul guvernamental va trebui să prezinte semestrial informații privind progresele înregistrate și problemele rămase.