Comisia de la Veneţia critică restricţiile electorale impuse de autoritățile de la Chișinău în privința persoanelor care au legături cu partide neconstituționale. Mai exact, este vorba de decizia Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prin care tuturor membrilor Partidului „Șansă” le-a fost interzisă participarea la alegerile locale din toamna anului 2023, formațiune afiliată fugarului Ilan Șor. Avizul a fost emis marți, 19 decembrie 2023.

În opinia Comisiei se menționează că deși „aceste restricții pot răspunde scopului legitim de apărare a Constituției și a integrității statului, ele nu par a fi pe deplin previzibile și nici nu respectă în totalitate principiul proporționalității”.

Prin urmare, Comisia de la Veneția vine cu mai multe recomandări pentru a remedia deficiențele identificate:

să definească criteriile pentru restricţionarea dreptului de a fi ales într-un mod mai precis şi mai restrâns, în conformitate cu principiile securităţii juridice şi proporţionalităţii, prin eliminarea unei terminologii vagi şi largi și să limiteze acest drept la persoanele ale căror activităţi au pus în pericol Constituţia şi integritatea statului democratic prin acţiunile şi expresiile lor sau care au urmărit scopurile ilegale ale partidelor neconstituţionale;
să solicite autorităţilor să furnizeze dovezi suficiente şi relevante pentru a demonstra că persoanele candidate vizate de restricţie se încadrează în condiţiile şi criteriile stabilite în legislaţie şi că, de preferinţă, acest lucru este stabilit de o instanţă;
să li ofere posibilitatea reală persoanelor fizice de a respinge în faţa organelor electorale prezumţia privind implicarea lor în activităţi care au condus la declararea unui partid politic drept neconstituţional.

În același timp, Comisia atrage atenția Chișinăului la faptul că „modificarea legislaţiei electorale în timp ce procesele electorale sunt în desfăşurare are de obicei ca scop sau poate părea că are ca scop să manipuleze procesul electoral pentru a favoriza interese partizane, cu excepţia cazului în care ea urmăreşte un interes legitim fundamental predominant, cum ar fi protecţia integrităţii alegerilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, în același aviz se mai menționează că Comisia salută faptul că „noile modificări reduc durata ineligibilităţii de la cinci la trei ani de la decizia privind neconstituţionalitatea unui partid politic şi introduc o abordare mai individualizată în aplicarea sancţiunilor pe baza comportamentului individual specific, care limitează restricţiile la un grup mai mic de persoane”.

Avizul de marţi, 19 decembrie 2023, precizează Comisia de la Veneţia, a fost elaborat prin Mecanismul de Răspuns Rapid (MRR), în cadrul programului comun al Uniunii Europene şi al Consiliului Europei „Parteneriat pentru bună guvernanţă”, cofinanţat de Uniunea Europeană şi de Consiliul Europei şi implementat de acesta din urmă.

#comisia de la veneția #critici #justitie #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.