Componența Comisiei naționale pentru integrare eruopeană a fost modificată, din nou, printr-un decret prezidențial semnat la 11 aprilie 2024. În anul 2022, când a fost constituită, Comisia număra 23 de membri, în 2023 – 37 de membri, iar în 2024, lista a fost actualizată la 64 de membri.

Au fost incluși mai mulți miniștri, dar și deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Procurorul General Interimar (PG), Procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), șeful Centrului Național Anticorupție (CNA), Avocatul Poporului, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar și cel al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

Totodată, în noua componență se regăsește Ana Revenco – director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, Anca-Dana Dragu – guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), directorul executiv al Congresului Autorităților Locale (CALM) – Viorel Furdui, dar și Iulian Groza – reprezentant al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic.

Din listă a fost exclusă Olesea Stamate – fostă președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, deputată PAS, dar și Nicu Popescu – fost ministru al Afacerilor Externe (MAE).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova a solicitat aderarea la Uniunea Europeană la 3 martie 2022, în aceeași zi cu Georgia și la trei zile după Ucraina.

La 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat oficial Consiliului European să i se acorde Republicii Moldova o perspectivă europeană și statut de candidat la aderarea la Uniunea Europeană, cu o serie de condiții privind începerea negocierilor de aderare, și pe 23 iunie Consiliul a acordat Moldovei statutul de țară candidată la aderare.

La 14 decembrie 2023, statele membre ale Uniunii Europene au dat verdictul, iar Moldovei şi Ucrainei le-au fost deschise negocierile de aderare la UE.

ULTIMA ORĂ Moldova, cu un picior în Uniunea Europeană. Consiliul de la Bruxelles a deschis negocierile de aderare

#Comisia integrarea europeana #decret prezidential #Maia Sandu

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.