DOC Comunicare „pe taloane”. Procuratura Anticorupție birocratizează procesul de informare a presei

Procuratura Anticorupție (PA) impune noi reguli instituțiilor mass media din țară în procesul de comunicare interinstituțional, cu scopul de a „asigura o comunicare mai eficientă”, însă creează și mai multe bariere în obținerea, confirmarea sau infirmarea unei informații.

Conform unui document expediat pe adresa electronică a Grupului de presă Realitatea.md, Procuratura Anticorupție anunță că, de astăzi, 4 noiembrie se impun noi reguli de comunicare cu instituțiile de presă.

Mai exact, fiecare instituție mass media va trebui să acrediteze un singur reporter/redactor, care să aibă „dreptul unic” de a solicita informații de la reprezentanții Procuraturii Anticorupție. Pentru a acredita acest report, PA instituie și birocrație: un demers adresat procurorului șef al Procuraturii Anticorupție „prin care organul mass-media solicită acreditarea jurnalistului său”, numele, prenumele jurnalistului, adresa electronică și numărul de telefon, copia legitimației de presă.

Ulterior, PA „va analiza și va decide dacă va acredita sau nu acest jurnalist”. Cu alte cuvinte, există riscul ca reporterul nominalizat ar putea primi refuz ca să fie acreditat din varii motive.

Un alt aspect inovativ în procesul de solicitare a informațiilor de la PA apare faptul că acestea vor fi făcut „exclusiv prin adresare electronică pe poștă”, fără posibilitate de a contacta telefonic și prin alte mijloace tehnice de comunicare (messenger, Viber, Telegram, WhatsApp, Signal etc).

„Regula de aur”, în cazul în care solicitarea de informație este necesită un răspuns „urgent” (spre exemplu confirmare/infirmare de informație) va trebui de indicat în subiectul emailului expediat PA, „URGENT”.

„Răspunsul la astfel de solicitări va fi expediat cât mai prompt, după cum vor permite circumstanțele instituționale. În cazul în care Procuratura Anticorupție intenționează să refuze prezentarea informației solicitate, va informa solicitantul despre aceasta şi despre posibilitatea depunerii unei cereri pentru a solicita unele informații mai ample”, se arată în documentul Procuraturii.

Totuși, „colac peste pupăză” și aici. Cererea de furnizare a informației mai ample va fi formulată „într-un document separat, semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document. Răspunsul va fi expediat în conformitate cu Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informație”, se mai indică în documentul PA.

Deși în document, Procuratura Anticorupție, precizează că „Regulile propuse de instituție nu prevalează prevederilor legale ce au obiect de reglementare accesul la informație și nu au drept scop limitarea accesului la informație, iar solicitarea privind accesul la informație parvenită la adresa Procuraturii Anticorupție va fi examinată în conformitate cu legea”, noile regule impuse comunicării cu mass media creează și mai mult dificultăți, cu restricții și limitări.

#Procuratura Anticoruptie.#mass media #comunicare #presa

O femeie din Marea Britanie a murit după o operație estetică „barbară” făcută în Turcia, pentru care nu și-a dat consimțământul informat, spun autoritățile citate de BBC, transmite digi24.ro.

Demi Agoglia, în vârstă de 26 de ani, a mers în Turcia pentru un lifting al feselor după „metoda braziliană”, după ce a văzut reclame pe rețelele sociale pentru clinica din Istanbul.

Femeia a murit la Spitalul din Istanbul pe 8 ianuarie, la trei zile după operație și din cauza îngrijirii post-operatorii necorespunzătoare, potrivit informațiilor din anchetă.

Medicul legist John Pollard a spus că Agoglia a murit din cauza unei embolii microscopice, care apare atunci când grăsimea injectată intră în fluxul sanguin.

Femeia, mamă a trei copii, era foarte concentrată pe aspectul ei fizic și a insistat să se supună operației estetice prin care grăsimea luată din altă parte a corpului este injectată în șolduri și fese.

„Consider că nu a existat un consimțământ informat adecvat în această chestiune, nu a existat îngrijire, nu au fost date sfaturi preoperatorii adecvate și nici nu a fost acordată îngrijire postoperatorie adecvată”, a spus medicul legist.

El a adăugat că îi va semnala cazul ministrului Sănătății, Wes Streeting.

„Simt că trebuie făcut ceva în continuare pentru a opri această practică medicală barbară, realizată la standarde atât de scăzute, care cu siguranță nu ar fi tolerate în Marea Britanie”, a afirmat medicul.