Procuratura Anticorupție (PA) impune noi reguli instituțiilor mass media din țară în procesul de comunicare interinstituțional, cu scopul de a „asigura o comunicare mai eficientă”, însă creează și mai multe bariere în obținerea, confirmarea sau infirmarea unei informații.

Conform unui document expediat pe adresa electronică a Grupului de presă Realitatea.md, Procuratura Anticorupție anunță că, de astăzi, 4 noiembrie se impun noi reguli de comunicare cu instituțiile de presă.

Mai exact, fiecare instituție mass media va trebui să acrediteze un singur reporter/redactor, care să aibă „dreptul unic” de a solicita informații de la reprezentanții Procuraturii Anticorupție. Pentru a acredita acest report, PA instituie și birocrație: un demers adresat procurorului șef al Procuraturii Anticorupție „prin care organul mass-media solicită acreditarea jurnalistului său”, numele, prenumele jurnalistului, adresa electronică și numărul de telefon, copia legitimației de presă.

Ulterior, PA „va analiza și va decide dacă va acredita sau nu acest jurnalist”. Cu alte cuvinte, există riscul ca reporterul nominalizat ar putea primi refuz ca să fie acreditat din varii motive.

Un alt aspect inovativ în procesul de solicitare a informațiilor de la PA apare faptul că acestea vor fi făcut „exclusiv prin adresare electronică pe poștă”, fără posibilitate de a contacta telefonic și prin alte mijloace tehnice de comunicare (messenger, Viber, Telegram, WhatsApp, Signal etc).

„Regula de aur”, în cazul în care solicitarea de informație este necesită un răspuns „urgent” (spre exemplu confirmare/infirmare de informație) va trebui de indicat în subiectul emailului expediat PA, „URGENT”.

„Răspunsul la astfel de solicitări va fi expediat cât mai prompt, după cum vor permite circumstanțele instituționale. În cazul în care Procuratura Anticorupție intenționează să refuze prezentarea informației solicitate, va informa solicitantul despre aceasta şi despre posibilitatea depunerii unei cereri pentru a solicita unele informații mai ample”, se arată în documentul Procuraturii.

Totuși, „colac peste pupăză” și aici. Cererea de furnizare a informației mai ample va fi formulată „într-un document separat, semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document. Răspunsul va fi expediat în conformitate cu Legea nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informație”, se mai indică în documentul PA.

Deși în document, Procuratura Anticorupție, precizează că „Regulile propuse de instituție nu prevalează prevederilor legale ce au obiect de reglementare accesul la informație și nu au drept scop limitarea accesului la informație, iar solicitarea privind accesul la informație parvenită la adresa Procuraturii Anticorupție va fi examinată în conformitate cu legea”, noile regule impuse comunicării cu mass media creează și mai mult dificultăți, cu restricții și limitări.

#Procuratura Anticoruptie.#mass media #comunicare #presa

În Rusia a fost lansat un apel pentru crearea urgentă a unui „inteligențe artificiale ortodoxe”, care să se bazeze pe valori spirituale tradiționale și pe canoanele Bisericii Ortodoxe Ruse. Inițiativa a fost anunțată în cadrul Consiliul Popular Rus Mondial, unde reprezentanții organizației au avertizat asupra riscurilor utilizării modelelor occidentale de AI, considerate purtătoare de „valori străine”, scrie The Moscow Times.

Vicepreședintele Consiliului, Mihail Ivanov, a declarat că Rusia are nevoie de o tehnologie proprie, cu repere morale și spirituale clare.

„Nu este vorba despre înlocuirea preotului sau automatizarea credinței. Este vorba despre un ghid sigur către surse verificate de cunoaștere”, a subliniat acesta, adăugând că un astfel de proiect ar ține de „securitatea spirituală” a societății.

Ideea este susținută și de omul de afaceri ortodox Konstantin Malofeev, care a cerut crearea unui AI rusesc instruit pe „surse corecte”, de la Evanghelie și „Domostroi” până la operele lui Dostoievski, Pușkin, Lomonosov, Ilîn și Dughin.

Într-un manifest publicat pe Telegram, Malofeev a legat inițiativa de declarațiile președintelui rus și ale Patriarhului Moscovei privind pericolele dezvoltării necontrolate a tehnologiilor și a pledat pentru un „AI rus” autonom, în cadrul unui internet suveran.

Patriarhul Kirill a mers și mai departe, calificând inteligența artificială drept „mai periculoasă decât energia nucleară”. El a avertizat că dezvoltările occidentale pot deveni instrumente de manipulare politică și a cerut ca un AI suveran să fie plasat sub control strict al statului și al societății, invocând riscul pierderii responsabilității, creativității și chiar pericolul unui „scenariu apocaliptic”.

Și Vladimir Putin a criticat în repetate rânduri sistemele occidentale de inteligență artificială, acuzându-le de rusofobie și părtinire. Potrivit acestuia, dominația lor pe piața rusă este inacceptabilă, deoarece algoritmii ar „anula” cultura rusă și ar ignora contribuțiile țării în știință, artă și literatură. În replică, Putin a cerut dezvoltarea unor tehnologii AI autohtone, fundamentate pe „valorile tradiționale”.

În pofida acestor apeluri, Rusia are o prezență modestă pe piața globală a inteligenței artificiale. Pe platforma LM Arena, unde utilizatorii evaluează modele AI, soluțiile rusești precum GigaChat (Sber) și YandexGPT nu se regăsesc în top 20. Conform clasamentului Global AI Vibrancy Tool al Universității Stanford, publicat în noiembrie, Rusia ocupă locul 28 din 36 de țări. „Rusia este cu ani în urmă în dezvoltarea propriului AI. A pierdut deja această cursă și nu mai poate ajunge liderii”, a declarat pentru The Wall Street Journal Iuri Podorojnîi, fost director al serviciilor Yandex.Maps și Yandex.Metro.