Demnitarii de stat, personalul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, a funcționarilor publici de conducere de nivel superior, a conducătorilor şi adjuncților conducătorilor instituțiilor publice din subordinea Guvernului ar putea să fie obligați să facă public salariul pe care-l ridică anual. Un proiect de lege în acest sens este propus de deputatul PAS, Dumitru Alaiba.

Deputatul propune ca, Ministerul Finanțelor, până pe data de 1 mai a fiecărui an, să publice pe pagina sa web suma totală a remunerării (salarii, indemnizații, compensații etc), încasate în anul anterior de persoanele cu funcții de demnitate publică, personalul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcționarii publici de conducere de nivel superior şi a conducătorilor şi adjuncților conducătorilor instituțiilor publice din subordinea Guvernului.

Autorul inițiativei legislative afirmă că, practica dată există, spre în Estonia, dar și în alte țări, unde legiuitorii au căzut de acord asupra faptului că, salariile demnitarilor și funcționarilor de rang înalt, dar și a consilierilor lor, sunt și trebuie să fie o chestiune de interes public.

Deși toate aceste categorii de „angajați ai statului” declară venitul lor anual în declarația de avere și interese personale, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, Alaiba spune că, cetățenilor le este greu să acceseze această informație, fapt pentru care se dorește crearea unui asemenea mecanism.

„Veniturile funcționarilor și demnitarilor pot fi estimate din informația deja disponibilă public, însă publicului larg îi este dificil să le acceseze, din cauza formei în care aceasta este publicată (declarațiile de avere și interese). Actualul proiect de lege va crește nivelul de transparență, accesibilitate și utilizare a informației date, astfel ca publicul larg să poată consulta informația dată cu mai puține impedimente, fără a genera vreun cost adițional pentru buget”, se arată în nota informativă a proiectului de lege.

Precizăm că, unii angajați de rang înalt în cadrul instituțiilor statului ridică lunar salarii, care pot ajunge chiar și la câteva sute de mii de lei.

#demnitar #Dumitru Alaiba #PAS #proiect de lege

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.