Trei candidați propuși de Parlament la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Ion Guzun, Tatiana Ceaglic, Alexandru Postica, care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, sunt așteptați luni, 27 martie, la Parlament. Va avea loc proba interviului.

Subiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței Comisiei juridică numiri și imunități, care va începe la ora 09:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la mijlocul lunii martie, Comisia Pre-Vetting a încheiat audierea candidaților non-judecători la funcții în CSM, rămași concurs. Din cei 12 candidați cu experiență profesională în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, incluși în lista transmisă Comisiei Pre-Vetting de Parlament, la audieri au participat șapte candidați, întrucât doi s-au retras din concurs, alți doi nu au depus la timp declarația pentru 5 ani, nepromovând astfel evaluarea, iar un candidat a solicitat să fie evaluat fără a participa la audieri.

Astfel, până în acest moment, trei candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii, cu experiență profesională în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, incluși în lista transmisă Comisiei Pre-Vetting de Parlament, au promovat evaluarea Comisiei.

Patru candidați nu au promovat evaluarea, întrucât s-au retras din concurs sau nu au depus la timp declarația pentru 5 ani, iar alți cinci candidați așteaptă deciziile Comisiei Pre-Vetting pentru a putea deveni eligibili pentru o funcție de membru în CSM.

#candidati #CSM #parlament #proba de interviu

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.