Patru candidați au rămas în cursa pentru funcția de director general al companiei publice „Teleradio-Moldova”, după încheierea primei etape a concursului. CV-urile acestora arată experiențe diferite în management media, televiziune și administrație publică, dar și legături, în grade diferite, cu actuala conducere a radiodifuzorului public.

Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare al TRM a admis în etapa interviului candidații Dorin Scobioală, Ecaterina Cheptănaru, Sergiu Sandulescu și Andrei Zapșa, transmite IPN.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dorin Scobioală are o experiență vastă în televiziune și management editorial. A fost vicedirector al Departamentului actualități la Moldova 1, inclusiv a ocupat funcții de producător în cadrul unor instituții media precum PRO TV Chișinău, NIT, Prime TV și Jurnal TV. Este corespondent Reuters pentru Republica Moldova și a colaborat de-a lungul anilor cu instituții media internaționale precum BBC, CNN, Associated Press și France Presse.

În aprilie 2025, Dorin Scobioală a revenit la Teleradio-Moldova în funcția de producător general, unde a activat câteva luni sub conducerea lui Vlad Țurcanu. Plecarea sa din instituție nu a fost explicată public. Experiența sa profesională este concentrată în special pe jurnalism, producție TV și management editorial.

Ecaterina Covali este manager media cu experiență în jurnalism de televiziune, management instituțional și proiecte europene. A condus Moldova 1, principalul post public de televiziune din Republica Moldova și a fondat Asociația pentru Inițiative Responsabile(ASPIR).

Este autoarea proiectului internațional de diplomație media și promovare a integrării europene, desfășurat în trei ediții și materializat prin emisiuni-documentare exclusive cu lideri europeni de cel mai înalt nivel: Președintele Franței, Prim-ministrul Suediei, Președintele Letoniei, Președinta Lituaniei, Președinta Croației, președinții parlamentelor Suediei, Cehiei și Poloniei, miniștrii afacerilor externe ai Letoniei, Bulgariei și României, precum și Alteța Sa Regală Radu al României. De asemenea și ambasadorii UE acreditați la Chișinău.

Coordonează Programul Burselor Europene pentru Jurnaliști, prin care zeci de jurnaliști din Republica Moldova beneficiază de vizite profesionale și schimburi de experiență cu instituțiile Uniunii Europene, NATO și cu redacții internaționale de prestigiu din spațiul european și a gestionat activitatea unei rețele de 15 posturi regionale de televiziune.

Andrei Zapșa este singurul candidat care face parte și în prezent din echipa executivă a TRM. El ocupă funcția de director general adjunct al televiziunii, după ce anterior a fost director general adjunct pentru dezvoltare și șef al Serviciului dezvoltare strategică. Ascensiunea sa în companie a avut loc în perioada mandatului lui Vlad Țurcanu. Tot el făcut parte și din juriul Republicii Moldova la Eurovision 2026, ediție urmată de controverse privind punctajul acordat României și modul de comunicare a voturilor, scandal care a precedat demisia directorului general, Vlad Țurcanu.

CV-ul său indică o experiență mai apropiată de administrație publică și educație decât de televiziune. El a fost profesor universitar, inspector la Serviciul Fiscal de Stat și director adjunct al unui liceu privat. În paralel și-a continuat studiile academice.

Sergiu Sandulescu este singurul candidat care nu a activat anterior în cadrul companiei „Teleradio-Moldova”. Regizor de profesie, acesta a condus posturile ALT TV și Euro TV Chișinău, iar în ultimii ani activitatea sa profesională s-a desfășurat în principal în mediul privat.

Interviurile celor patru candidați sunt programate pentru 17 iulie, când aceștia își vor prezenta proiectele manageriale pentru dezvoltarea TRM în următorii șapte ani. Potrivit regulamentului, câștigător va fi candidatul care va obține cel mai mare punctaj și cel puțin nota 7 din partea membrilor Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare.

Funcția a devenit vacantă după demisia lui Vlad Țurcanu, anunțată în luna mai, pe fondul controverselor generate de punctajul acordat de Republica Moldova României la Eurovision 2026.

#candidati #CV-uri #director TRM #experienta #interviu

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.