La 3 ani de când Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) a constatat că Alexei Hanțațuc, directorul Grădinii Zoologice din Chișinău, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au emis o decizie definitivă pe acest caz. ZdG.md scrie că acesta scapă de riscul demiterii.

Alexei Hanțațuc a semnat, pe parcursul anilor 2017-2018, 26 de note informative și 31 de ordine cu privire la acordarea premiilor, suplimentelor, cumulurilor, ajutoarelor materiale și concediilor de diferite tipuri în privința soției sale, Liudmila Hanțațuc, ce deținea funcția de șef al Secției păstrare și pregătire a hranei în cadrul Grădinii Zoologice.

ANI solicita încetarea raporturilor sale de muncă, cu aplicarea interdicției de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani, dar Alexei Hanțațuc a cerut, în instanța de judecată, anularea actului emis de ANI.

Inițial, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a respins cererea acestuia ca fiind neîntemeiată. Hanțațuc a depus apel, motivând că notele informative, semnate de el, prin care soția sa a primit prime lunare și adaosuri în procente la salariul fix au fost înaintate spre semnare de către conducătorul superiorul acesteia, și anume şeful secţiei de aprovizionare şi păstrare, Tatiana Pîslari, dar şi de directorul adjunct pe gospodărie, Ciobanu Dumitru, în subordinea căruia, conform organigramei, se afla secţia de aprovizionare şi păstrare în cadrul căreia era secţia de pregătire a hranei.

Astfel, în 2021, Curtea de Apel (CA) Chișinău a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă decizie prin care a fost anulat actul de constatare al ANI. Judecătorii au mai constatat și faptul că Hanţaţuc a depus la Primăria mun. Chișinău o cerere prin care a anunțat despre conflictul de interese, care a rămas fără răspuns, iar prin informația eliberată de Primăria mun. Chișinău se confirmă faptul dat.

ANI nu a fost de acord cu decizia emisă de CA Chișinău și a depus recurs, CSJ însă a respins recursul la 27 iulie curent.

Sursa citată mai scrie că numele lui Alexei Hanțațuc figurează într-un alt act de constatare, emis de ANI în iunie 2020. De această dată, inspectorul de integritate a stabilit că, în declarațiile de avere și interese persoanle depuse de acesta în anii 2013, 2015, 2017 și 2018 ar fi omis să includă informații despre veniturile obținute, bunurile deținute și calitatea de asociat și administrator în cadrul a două firme. La fel, în 2016 și 2018 acesta ar fi introdus date eronate și despre valoarea automobilului deținut, pe care îl declara la cifra de 172 de mii de lei, și respectiv 184 de mii de lei, în timp ce prețul real al acestuia fiind stabilit de cel puțin 230.426,56 de lei, fapt confirmat de actele care îi certifică proviniența. În context, lui Hanțațuc i s-a solicitat să depună declarațiile de avere și interese personale rectificate pentru anii 2013, 2015, 2017 și 2018.

#Alexei Hanţaţuc #ANI #Gradina Zoologica

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.