Ion Țurcan, fost viceministru de Interne și ex-președinte al raionului Criuleni din partea PDM, și-a scăpat averea de confiscare. ZdG.md a informat că magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au respins recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) împotriva deciziei Curții de Apel (CA) Chișinău, prin care cererea Autorității cu privire la constatarea existenței diferenței substanțiale, deținerii averii cu caracter nejustificat și confiscarea averii nejustificate a fost declarată inadmisibilă.

În 2021, ANI anunța că Ion Țurcan era vizat într-un control al averii, după care a emis actul, potrivit căruia, s-a constatat o diferență substanțială în mărime de aproximativ 390 de mii de lei între averea dobândită și veniturile realizate, precum și deținerea nejustificativă a acesteia.

Ion Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva ANI, cerând anularea actului de constatare. ANI a depus cerere reconvențională împotriva lui Ion Țurcan.

Deja în 2022, CA Chișinău a declarat inadmisibilă acțiunea reconvențională înaintată de ANI. Autoritatea a depus recurs, însă CSJ a respins recursul printr-o decizie încheiată la 13 iulie curent și a menținut decizia de la Apel. Magistrații au explic că acţiunea reconvenţională este o categorie separată a acţiunii civile.

Decizia CSJ este irevocabilă.

Sursa citată a depistat anterior un anunț pe 999.md. Ion Țurcan își scosese „casa de elită” la vânzare. Deși în declarațiile de avere și interese personale, scria că a fost obținută printr-un act de donație și că valoarea acesteia este de 125 de mii de lei, pe site prețul cerutera de 320 de mii de euro, echivalentul a peste 6,8 milioane de lei sau de 55 de ori mai mult decât acesta indică în actele prezentate la ANI.

Între timp, casa a fost vândută. Ion Țurcan încă figurează într-un dosar pentru îmbăgățire ilicită instrumentat de Procuratura Anticorupție, deschis anume în baza sesizării ANI privind averea nejustificată.

#casa #CSJ #Ion Țurcan

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.