Tamara Tentiuc, șefa Direcţiei drepturile copilului din cadrul Oficiului Avocatului Poporului, și Vasile Coroi, președintele Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova, sunt candidații care au promovat concursul pentru selectarea candidaților la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului.

Tamara Tentiuc și Vasile Coroi au obținut cel mai mare punctaj din partea membrilor Comisiei speciale a Parlamentului. În total, cinci candidați au depus dosare la acest concurs.

„Astăzi va fi aprobat Raportul Comisiei și avizele, apoi candidații ce au promovat concursul vor fi propuși plenului. Sperăm să reușim în ședința din 13-14 Iulie”, a precizat deputata PAS, Veronica Roșca, care este și președinta Comisiei speciale.

Tentiuc Tamara activează din 2012 în calitate de șefă a Direcției drepturile copilului din cadrul Oficiului Avocatului Poporului. Din 1998 și până în 2012 a activat în calitate de juristă la Direcțiea municipală pentru protecția drepturilor copilului, iar până în 1998 a fost ajutor al procurorului sectorului Rîșcani, municipiul Chișinău.

Vasile Coroi este în prezent președintele Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova. Un decret în acest sens a fost semnat de președintele țării, Maia Sandu, în luna iunie curent. Coroi a exercitat până în luna iunie 2023, funcția de director executiv al Asociației Obștești Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Parlamentul trebuie să numească, în acest an, un nou Avocat al Poporului pentru drepturile copilului, asta după ce mandatul Maiei Bănărescu a expirat în data de 8 aprilie 2023.

#Avocatul Copilului #candidati #concurs #decizie #parlament

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.