Grupul de Experți în Domeniul Justiție (GEJ) din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) salută în mare parte proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției, privind reformarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), însă au depistat și unele aspecte care ar trebui fie înlăturate, fie revăzute.

În acest context, Grupul de Experți în Domeniul Justiție a IPRE a analizat proiectul de lege și a elaborat un șir de constatări și recomandări pe marginea acestuia:

Experții GEJ consideră că în mare parte proiectul de lege conține propuneri benefice pentru îmbunătățirea actului de justiție.
Proiectul de lege remediază unele probleme de constituționalitate care au fost ridicate de Comisia de la Veneția vis-a-vis de un proiect de lege similar în 2019. Mecanismul de evaluare extraordinară propus în proiectul actual prevede că deciziile legate de cariera judecătorilor vor fi luate în final de CSM. De asemenea, proiectul reglementează dreptul judecătorilor evaluați de a contesta rezultatele evaluării la un complet format la CSJ din primii judecători care vor promova evaluarea.
Totuși, modalitatea propusă de contestare a rezultatelor evaluării judecătorilor CSJ, prezintă mai multe riscuri obiective și subiective. Pe de o parte, nu e clar când va fi format completul de contestare, iar pe de alta, judecătorii care vor face parte din acest complet ar putea fi părtinitori în examinarea dosarelor colegilor săi din cadrul CSJ. În acest sens, experții GEJ recomandă o metodă alternativă de formare a completului de contestare, prin selecția de către CSM a unui complet de judecători din rândul magistraților de la curțile de apel și instanțele de fond pentru examinarea contestărilor.
De asemenea, experții GEJ recomandă stabilirea în lege a unui număr exact de judecători ai CSJ care vor putea fi numiți din rândul altor profesii juridice, precum și reglementarea clară în codurile de procedură civilă și penală a temeiurilor de inadmisibilitate la depunerea recursurilor la CSJ.
Nu în ultimul rând, experții GEJ propun intrarea treptată în vigoare a noilor competențe ale Plenului CSJ. Spre exemplu, se recomandă ca propunerea candidaților pentru funcția de Președinte al CSJ să nu țină de o decizie a Plenului CSJ, astfel încât să se evite corporativismul excesiv al sistemului judecătoresc.

Anterior și experții Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) au făcut o analiză a inițiativei de reformare a CSJ și au venit cu un set de recomandări către autorii proiectului de lege – Ministerul Justiției.

Precizăm că, potrivit modificărilor legislative, propuse consultărilor publice de către Ministerul Justiției, până la 1 iunie 2023, din cei 33 de judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție ar urma să fie redus la 20.

Conform proiectului, magistrații CSJ vor fi selectați de Consiliul Suprem al Magistraturii, prin concurs public, în bază de merit. 13 judecători vor fi selectați din rândul judecătorilor de carieră. Pentru persoanele care au activat în calitate de judecător în instanțele judecătorești, proiectul prevede o experiență de cel puțin 8 ani efectiv lucrați în calitate de judecător, iar pentru persoanele care au activat în calitate de judecător al Curții Constituționale sau al Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), o experiență de cel puțin 6 ani.

Alți 7 judecători vor fi selectați din rândul juriștilor non-judecători cum ar fi avocați, procurori, profesori universitari, care au o experiență de cel puțin 10 ani efectiv lucrați în funcțiile respective.

La fel, proiectul prevede efectuarea evaluării extraordinare a actualilor judecători ai CSJ, precum și a candidaților la cele 7 funcții destinate non-judecătorilor. Evaluarea extraordinară se va efectua în două etape: evaluarea integrității etice și financiare, și evaluarea profesionalismului.

Prima etapă este pusă în sarcina Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting), care se va expune asupra integrității etice și financiare a actualilor judecători din CSJ, cât și a candidaților la funcțiile vacante din CSJ. În acest context, se propune prelungirea mandatului Comisiei pre-vetting cu încă un an.

În cazul în care candidatul va promova prima etapă a evaluării de către Comisia pre-vetting, atunci CSM, prin intermediul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, va efectua evaluarea candidatului pe un al treilea criteriu – profesionalismul relevant funcției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSJ #IPRE #proiect de lege #reformare

Europa se apropie de sezonul rece cu depozitele de gaze umplute în proporţie de numai 69%, faţă de media de 85% înregistrată în această perioadă în ultimii cinci ani, iar preţurile ridicate la gaze, motorină şi alţi combustibili sporesc presiunile economice şi politice asupra guvernelor, transmite Reuters.

Germania şi Ţările de Jos, care deţin împreună 35% din capacitatea de stocare a UE, se află printre ţările cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor. Preţurile ridicate provocate de perturbările asociate războiului SUA-Israel cu Iranul au descurajat companiile să cumpere gaze şi guvernele să impună atingerea ţintelor naţionale de stocare, transmite News.

Strategia iniţială se baza pe ipoteza că războiul cu Iranul, început la sfârşitul lunii februarie, se va încheia rapid, preţurile vor scădea, iar companiile vor putea reface stocurile la costuri mai mici.

”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor creşte presiunea asupra preţurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.

Gazele costă cu 150% mai mult decât anul trecut

Preţul de referinţă al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an şi peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcţie de vreme, preţul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

Presiunile se extind şi asupra celorlalţi combustibili. După ce petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviaţie cu peste 100%.

Analiştii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menţine piaţa gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.

BCE este tot mai preocupată de gaze şi electricitate

Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflaţie. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce şocurile petroliere tind să producă efecte inflaţioniste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice şi mai persistente, care ajung inclusiv în inflaţia de bază urmărită atent de BCE.

”Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.

Investitorii estimează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile încă de trei sau patru ori dacă presiunile energetice persistă. Printre sectoarele considerate cele mai vulnerabile se numără transportul aerian, industria chimică, industria auto şi materialele de construcţii.

Presiunea este şi politică. În Germania, AfD a câştigat săptămâna trecută alegerile într-un land cu un program care cere pace cu Moscova şi restabilirea contractelor pentru gaze ruseşti ieftine, în timp ce guvernul cancelarului Friedrich Merz analizează măsuri costisitoare pentru reducerea preţurilor combustibililor.