Agricultorii din Moldova amenință din nou cu proteste. După o reuniune a membrilor Asociației „Forța Fermierilor”, reprezentanții ramurii au emis o declarație comună, invocând posibile dificultăți pe care le vor avea, au solicitat autorităților măsuri de sprijin și au cerut o întrevedere cu premierul Dorin Recean.

În opinia lor, politicile planificate ale statului asupra sectorului de cereale și oleaginoase este una menită să-l „distrugă complet”. Potrivit lor, vor avea de suferit atât agricultorii micro, cât și cei mici și mijlocii, iar drept urmare holdingurile le-ar putea prelua terenurile la prețuri mici.

Așadar, fermierii cer revizuirea Legii privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole, și a Programul Strategic al Politicii Agrare (PSPA) 2025-2030, în care sectorul de cereale și oleaginoase să fie catalogat ca unul important pentru economia națională, iar aceste politici să includă pentru sectorul vizat următoarele.

Agricultorii mai solicită măsuri de sporire a rezilienței împotriva secetei, cu finanțarea tehnicii agricole corespunzătoare, susținerea introducerii de asolamente cu culturi de câmp noi și soiuri rezistente la secetă, păstrarea măsurii de stimulare a accesului la finanțare prin acordarea subvenției la dobânzile aferente creditelor bancare, acordarea subvențiilor după principiul beneficiarului final, conform modelului european, ajustarea politicilor agrare la contextul pieței internaționale și includerea în PSPA a măsurii de restituire a accizei la motorină pentru producătorii agricoli.

„În proximitatea începerii noului sezon agricol, Solicităm de urgență adoptarea măsurilor de stimulare a finanțării către sectorul de cereale și oleaginoase prin acordarea de Garanții de Stat, atât pentru obținerea capitalului operațional de lucru cât și pentru investiții în tehnologii rezistente la schimbările climaterice. Nu avem răspuns din partea Guvernului despre promisiunea creării Fondului de solidaritate pentru Agricultură cu alocări de finanțări europene din anul trecut și Creditul agricol”, notează fermierii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dacă fermierii nu vor avea o întrevedere cu premierul în decurs de 10 zile și nu le vor fi revendicate solicitările, agricultorii amenință cu proteste.

Reprezentanții Guvernului nu au comentat deocamdată solicitările fermierilor. Funcționarii din cadrul serviciului de presă al Ministerului Agriculturii au comunicat pentru Realitatea că vor reveni cu o reacție la subiect.

#Dorin Recean #fermieri #MAIA #proteste #revendicari

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.