Concurenții electoralii, din cadrul alegerilor locale noi din cele trei localități vor beneficia de credite fără dobândă, conform unui ordin al Ministerului Finanțelor, emis recent.

Potrivit Regulamentului, creditele fără dobândă se alocă din bugetul de stat concurenților electorali pentru susținerea materială a campaniei electorale pentru alegerile locale noi din 16 octombrie 2022.

Beneficiari ai creditului respectiv pot fi partidele, alte organizații social-politice și blocurile electorale, precum și candidații independenți.

Primirea creditelor de la bugetul de stat se face doar prin intermediul mandatarului financiar, desemnat de concurentul electoral.

Cuantumul creditului fără dobândă stabilit pentru concurenții electorali constituie: 25 mii lei pentru fiecare partid politic, organizație social-politică sau bloc electoral, și 5 mii lei pentru fiecare candidat independent.

Amintim că, la 16 octombrie vor avea loc alegeri locale noi în trei localități din țară: satul Sălcuța, raionul Căușeni, comuna Ialpujeni, raionul Cimișlia și comuna Braniște, raionul Rîșcani.

Conform legislației, acest scrutin va fi ultimul pe care-l poate organiza CEC în cazul alegerilor locale noi anticipate. Următoarele alegeri urmează să aibă loc deja în toamna anului 2023, când vor fi desfășurate alegeri locale ordinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #alegeri locale noi #Credite #dobanda

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.