Judecătorul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Anatolie Țurcan, insistă că Lavly Perling, membru internațional în Comisia Vetting, încalcă legea atunci când participă la evaluarea integrității etice și financiare a actualilor și viitorilor judecători ai CSJ, întrucât este membra unui partid politic în Estonia.

Într-o scrisoare expediată pe adresa redacției realitatea.md Țurcan face următoarele precizări.

„Cu referire la argumentele enunțate de CSM și Comisia Vetting din 28.06.2024, precum că potrivit Legii Parlamentului Republicii Moldova nr.180 din 07.07.2023 privind interpretarea actelor normative, că din 08.07.2023, au fost înlăturate incompatibilitățile privind deținerea funcției politice externe de către membrii Comisiei Vetting, la desemnarea acestora către 15.06.2023, fiind interpretat că ”Membrul Comisiei de evaluare trebuie să nu fi făcut parte dintr-un partid politic din Republica Moldova în ultimii 3 ani”, contravin Constituției RM, actelor normative și tratatelor internaționale la care R. Moldova este parte, precum și principiilor unanim recunoscute raportat la neretroactivitatea legii și procedura de înfăptuire a activității legislative de către Parlamentul RM”.

Scrisoarea a fost expediată și în adresa Curții Supreme de Justiție, Curții Constituționale a Republicii Moldova, Parlamentului Republicii Moldova, Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Ambasadei Estoniei în Bucuresti (Consulatul din Moldova).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că judecătorul Anatolie Țurcan, prin avocatul său, a solicitat plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), respingerea raportului de evaluare a Comisiei Vetting, evaluare pe care nu a promovat-o, și sesizarea Curții Constituționale (CC), după ce a aflat că un membru al Comisiei s-ar afla la conducerea unui partid politic. Este vorba de Lavly Perling, membru internațional, care, potrivit wikipedia, conduce formațiunea „Parempoolsed” în Estonia, partid fondat în august 2022. Acest lucru nu se regăsește însă și în CV-ul membrului care a fost publicat pe site-ul Comisiei Vetting.

Plenul CSM a respins solicitarea magistratului Țurcan.

În replică, Comisia Vetting a explicat că Lavly Perling, nu a condus un partid politic din Republica Moldova, în ultimii trei ani, până la numirea sa în funcție, iar prin urmare nu este în „incompatibilitate de drept cu rolul său în cadrul Comisiei”.

DOC Un judecător sesizează CSM-ul, după ce a aflat că un membru al Comisiei Vetting ar conduce un partid politic

#judecator #membru Comisia Vetting #poziție

Candidatul independent Alexandr Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, însă aproximativ 30% dintre alegători sunt încă indeciși. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, circa 29% dintre respondenți l-ar vota pe Stoianoglo dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, iar aproximativ 12% l-ar susține pe Fiodor Gagauz, candidatul Partidului Socialiștilor, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, directorul IMAS, Doru Petruți, a declarat că, între cele două etape ale cercetării, intenția de vot pentru Alexandr Stoianoglo a scăzut de la peste 32% la aproximativ 29%. În schimb, susținerea pentru Fiodor Gagauz a crescut de la circa 3% la aproape 12%, după ce acesta a fost desemnat candidatul PSRM.

Potrivit lui Doru Petruți, în aceeași perioadă a crescut și susținerea pentru Ivanna Koksal, de la aproximativ 6% la aproape 10%, precum și pentru Serghei Anastasov, de la 4,5% la puțin peste 6%. Circa 30% dintre respondenți nu au decis încă pentru cine vor vota.

Într-un scenariu ipotetic privind alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, organizate pe liste de partid, PSRM ar obține aproximativ 34% din voturi. Acesta ar fi urmat de Partidul „Inima Moldovei”, cu 9%, Partidul Comuniștilor, cu 7%, Partidul „Moldova Mare”, cu 4,4%, și Partidul Acțiune și Solidaritate, cu 3%.

Referitor la orientarea externă, Doru Petruți a menționat că 52% dintre respondenți preferă o politică echilibrată între Rusia și Europa. Alți 39% optează pentru o orientare pro-rusă, în timp ce 5% susțin o direcție proeuropeană.

În cazul unor referendumuri, 90% dintre respondenți s-ar pronunța împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, iar aceeași proporție ar respinge unirea țării cu România.

Sondajul IMAS a fost realizat în două etape: în septembrie, pe un eșantion de 818 persoane, și în octombrie, pe un eșantion de 825 de persoane din UTA Găgăuzia. Marja maximă de eroare este de ±3,4% pentru fiecare etapă.