Deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au contestat la Curtea Constituțională modificările la Legea cu privire la Procuratură, informează Realitatea.md. Potrivit unui comunicat de presă al PSRM, cei din opoziție sunt indignați de modificările operate de către majoritatea PAS.

„Împreună cu dl. Vladimir Voronin am semnat și am depus o sesizare la Curtea Constituțională, prin care solicităm verificarea constituționalității legii nr.102 din 24 august 2021 pentru modificarea Legii cu privire la procuratură. Considerăm că această lege încalcă prevederile constituționale, atentează grav asupra principiilor de separare a puterilor în stat și face ingerință în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Ceea ce vrea să facă actuala guvernare – să subordoneze justiția și procuratura. Vor să aibă un Procuror General de buzunar. De aceea au scuipat în principiile statului de drept, nu au solicitat opinia și expertiza structurilor internaționale din domeniu și au trecut cu vederea criticile și opiniile societății civile”, a scris socialistul Vasile Bolea pe rețelele de socializare.

De cealaltă parte, reprezentanții PAS spun că evaluarea activității șefului procuraturii generale îl va responsabiliza și-l va determina să acționeze în interesul cetățenilor. În context, președinta Maia Sandu a promulgat legea și a declarat că modificările operate nu au menirea să subjuge instituția Procuraturi Generale unei formațiuni politice, ci au menirea de a o scoate din captivitatea unor grupări criminale.

Menționăm, că modificările operate la Legea cu privire la Procuratură vizează instituirea unui mecanism de evaluare a activității procurorului general prin crearea unei comisii de evaluare. În cazul în care comisia de evaluare acordă calificativul „nesatisfăcător” activității procurorului general, Consiliul Superior al Procurorilor propune șefului statului eliberarea sa din funcție. Printr-un proiect de lege, PAS a modificat și componența CSP. Astfel, numărul membrilor CSP a fost redus de la 15 – la 12, prin excluderea procurorului general, a procurorului UTA Găgăuzia și a președintelui Uniunii Avocaților.

Vedeți mai jos sesizarea semnată de Vasile Bolea și Vladimir Voronin

#Curtea Constitutionala #Vasile Bolea #Vladimir Voronin

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.