Partidului Comuniștilor nu va fuziona deocamdată cu cel al socialiștilor, cel puțin până la Congresul PCRM, unde va fi discutat și acest subiect. Despre asta a anunțat liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, în Studioul Sputnik Moldova.

Totodată, Voronin a explicat motivul pentru care a fost creat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor înainte de alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

„Crearea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a fost o necesitate pentru că altfel componența PAS în Parlament putea fi și mai mare. Și mai complicat avea să fie pe mai multe probleme. Așa, în orice caz, avem o treime în Parlament. Putem înainta inițiative legislative, putem cere drepturile care sunt stipulate pentru opoziție”, a declarat Vladimir Voronin.

Fostul președinte al țării a mai menționat că, actualmente, PCRM caută posibilități și căi de a conlucra cu socialiștii pe marginea problemelor ce țin de activitatea legislativă, ce țin de situația din țară și activitatea lor în teritoriu, privind informarea alegătorilor.

„Deocamdată, mai mult – nimic”, a subliniat Voronin.

Vladimir Voronin a menționat că ideea cu fuzionarea a început de la socialiști.

„Dodon a avut o scurtă discuție cu mine și m-a întrebat cum vă uitați dumneavoastră la problema aceasta. Eu am spus că problema este prematură, nu putem noi astăzi să vorbim despre aceasta. Noi suntem un partid clasic, avem ideologia, care este marxism-leninismul. Voi nu aveți ideologie. Cine sunt socialiștii noi știm. Noi la alegeri am mers nu împreună dar alături de voi, de aceea noi nu suntem gata de fuzionare pentru a face în așa fel ca din două partide să formăm unul. Asta este o problemă principială pe care noi nu o să o depășim”, a declarat liderul comuniștilor.

Totodată, președintele PCRM este de părere că formarea unui nou partid necesită mult timp, dar și ridică multe semne de întrebare, precum condiție și principiile pe care va fi format acest partid, care va fi ideologia acestui partid, care va fi atitudinea membrilor PCRM și a membrilor Partidului Socialist, ce opinie vor avea alegătorii în legătură cu această decizie?

Precizăm că, Congresul Partidului Comuniștilor va avea loc în data de 7 noiembrie.

#Igor Dodon #PCRM #PSRM #Vladimir Voronin

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.