Președinta Republici Moldova, Maia Sandu, șeful statului României, Klaus Iohannis, primul-ministrul român, Florin Cîțu, membrii Guvernului de peste Prut, precum și diplomați acreditați la București sunt invitați de către Consiliul Autorităților Locale din România și Republica Moldova să participe la Adunarea Generală, care urmează să se desfășoare în perioada 16–19 septembrie curent, la Sibiu.

În acest sens, Consiliul Județean Sibiu (CJS) a lansat o invitație oficială către toți participanții, pe care așteaptă să-i aibă ca oaspeți de onoare.

„Scopul protocolului constă în implicarea Consiliului Județean Sibiu și a instituțiilor de cultură din subordine, respectiv Filarmonica de Stat Sibiu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul Junii” Sibiu și Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu, în organizarea în comun a sesiunii solemne a Adunării Generale a Consiliului Autorităților Locale din România și R. Moldova, în zilele de 17-18 septembrie 2021”, se arată într-un comunicat de presă al CJS.

La Adunarea Generală urmează să se discute despre următoarele subiecte: modalitățile de promovare a drepturilor și intereselor autorităților locale din țara noastră în cadrul instituțiilor europene, susținerea și promovarea participării unei delegații a autorității locale din Republica Moldova la lucrările Comitetului European al Regiunilor, în calitate de observator, identificarea unor metode concrete de sprijin a autorităților locale din Republica Moldova care să contribuie la creșterea capacității administrative a acestora, identificarea unor surse de finanțare pentru acțiuni de sprijin a autorităților locale din Republica Moldova și lansarea unui program pilot de finanțare, adoptarea unei strategii și a unui plan de acțiuni în vederea dezvoltării relațiilor de cooperare dintre colectivitățile locale, dezbaterea modalităților de participare a reprezentanților Guvernului României cât și ai Guvernului Republicii Moldova la sesiunile Adunării Generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova (CALRRM).

Deocamdată, Administrația Prezidențială de la Chișinău nu a precizat dacă va da curs invitației sau nu.

Documentul integral poate fi accesat aici.

#Klaus Iohannis #Maia Sandu #Moldova #Romania

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.