Deputata Marina Tauber ar putea rămâne fără mandatul de parlamentar. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un comunicat de presă în care menționează că inspectorii de integritate au depistat o diferență substanțială nejustificată dintre veniturile și cheltuielile declarate de aceasta.

„În cadrul procedurii de control s-a constatat prezența unei diferențe substanțiale în mărime totală de 324814,17 lei între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate în perioada 01.08.2016-31.12.2018. Diferența substanțială a fost generată de alimentarea cu numerar a conturilor de card avute în gestiune, inclusiv de credit și achitarea serviciilor de către subiectul supus controlului.

De menționat că, subiectul are dreptul de a contesta actul de constatare, iar confiscarea averii nejustificate se dispune doar printr-o hotărâre irevocabilă a instanței de judecată”, anunță ANI.

Potrivit ANI, documentul urmează să fie transmis în instanța de judecată pentru examinare.

„ Se decade dna Marina Tauber, din dreptul de a exercita o funcție publică și de demnitate publică, cu excepţia funcţiilor elective, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive a actului de constatare sau din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența averii nejustificate sau din data încetării mandtului de deputat, cu înscrierea în Registrul de Stat al persoanelor care au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică”, conchid responsabilii ANI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANI #avere nejustificata #Marina Tauber

Parlamentul a modificat discret legislația privind investițiile de importanță pentru securitatea statului, după ce autoritățile au obligat fondatorii FLYONE să-și vândă participațiile în baza unei norme care făcea trimitere la o lege abrogată. Amendamentul deputatului PAS Radu Marian a fost atașat unui proiect care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice și reglementările din construcții.

Documentul analizat poartă data de 17 iulie 2026, nu 30 iulie, scrie ZIUA.MD. La 30 iulie a fost datată Legea nr. 153/2026, în care amendamentul a fost inclus. Proiectul a fost votat de Parlament pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august. Monitorul Oficial confirmă că modificarea a fost adoptată în cadrul unei legi prezentate public drept una despre sistemele fotovoltaice, stocarea energiei și documentele normative în construcții.

Amendamentul intervine asupra articolului 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, utilizat de Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului în cazul FLYONE.

Vechea redacție interzicea realizarea investițiilor persoanelor despre care autoritățile dețineau probe că sunt implicate în acțiuni care prezintă „un pericol deosebit pentru securitatea statului”, astfel cum acesta era definit de articolul 4 alineatul (2) din Legea securității statului nr. 618/1995.

Problema este că Legea nr. 618/1995 fusese abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională. La adoptarea noului cadru, Parlamentul nu a modificat și trimiterea rămasă în Legea nr. 174/2021.

Potrivit documentului analizat de BANI.MD, chiar Radu Marian recunoaște existența breșei în argumentarea amendamentului. Deputatul scrie că intervenția este necesară „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Modificarea nu înlocuiește însă vechea trimitere cu una la Legea nr. 249/2025, așa cum au lăsat anterior să se înțeleagă reprezentanții Guvernului. Parlamentul a eliminat complet referința la orice definiție legală concretă.

Noua formulare prevede că nu pot realiza investiții persoanele în privința cărora autoritățile dețin probe și informații documentate că sunt implicate în „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Astfel, din text dispar atât cuvântul „deosebit”, care indica un prag mai ridicat de gravitate, cât și trimiterea la lista concretă a amenințărilor prevăzute de vechea lege. Efectul este o normă mai largă, care lasă autorităților un spațiu mai mare pentru a decide ce acțiune sau inacțiune constituie un pericol pentru securitatea statului.

Modificarea apare la mai puțin de o lună după decizia din 22 iunie prin care CEIISS a refuzat aprobarea investițiilor FLYONE și a dispus schimbarea controlului companiei în termen de 90 de zile. Decizia a fost adoptată după o verificare care a durat aproape 11 luni.
Ulterior, Ministerul Infrastructurii a recunoscut că documentul face trimitere la o lege abrogată, dar a insistat că fundamentarea sa rămâne valabilă deoarece noua Lege nr. 249/2025 ar reglementa același domeniu. Amendamentul lui Marian arată însă că Parlamentul a considerat necesară o intervenție expresă pentru eliminarea trimiterii rămase fără suport normativ.

FLYONE a contestat pe 24 iulie deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea Legii nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025.

Noua lege nu conține însă o dispoziție care să-i acorde efect retroactiv. Prin urmare, modificarea poate elimina problema pentru deciziile viitoare, dar nu validează automat actul emis pe 22 iunie. Legalitatea deciziei privind FLYONE urmează să fie apreciată în raport cu cadrul normativ existent la momentul adoptării sale, verdictul final aparținând instanței. Nici amendamentul și nici argumentarea sa nu menționează compania FLYONE. Totuși, succesiunea evenimentelor, recunoașterea expresă a abrogării vechii legi și preluarea modificării într-un proiect fără legătură evidentă cu securitatea statului ridică semne de întrebare privind scopul și transparența intervenției legislative.

Redacția BANI.MD i-a solicitat un comentariu deputatului Radu Marian în privința amendamentului care vizează compania FlyOne, însă până la publicarea materialului acesta nu a venit cu vreo reacție.