Un internaut cu numele de Facebook Dyma Noroc despre care scrie că este profesor la Şcoala de Arte din satul Mereni, raionul Anenii Noi, a semnalat o situație neobișnuită în legătură cu un manual de educație muzicală, 2023, în care imnul Republicii Moldova este tradus din limba română în limba rusă. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) s-a autosesizat și a venit vineri, 10 noiembrie curent, cu o reacție pe aceeași rețea socială.

„Am trăit s-o văd și pe asta. Clasa a V-a, Educația Muzicală, Republica Moldova. În general manualul e bunicel, dar cum, Doamne, să traduci imnul țării în limba rusă!? Eu cu elevii, care studiază în limba rusă, am învățat în limba română, acum când a venit manualul – am încremenit. CUM? Dacă au ajuns și copiii, care studiază în rusă să zică, că „на румынском лучше” (tr. în limba română e mai bine)… Noapte bună! P.S. Nu sunt rusofob…”, a scris profesorul pe contul său de Facebook.

Versurile imnului aparțin lui Alexei Mateevici, muzica – lui Alexandru Cristea și mai nou – omul care și-a permis să traducă versurile în limba rusă este un oarecare D. Olicenko.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a avut în timpul zilei o intervenție în direct pe Facebook, cu ocazia Zilei Științei, unde a vorbit despre subiecte actuale ale domeniului de care este responsabil, inclusiv despre imnul Republicii Moldova tradus în limba rusă.

În conformitate cu Regulamentul cu privire la selectarea și achiziția manualelor școlare, Ministerul aprobă varianta manualelor în limba română. Traducerea acestora în limba rusă, însă, este responsabilitatea editurilor, a explicat MEC. Totuși, potrivit Legii cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova, Imnul de Stat este interpretat în limba română.

Astfel, MEC va convoca reprezentanții editurii pentru a clarifica modul în care va fi remediată situația creată și cum se încadrează aceasta în cadrul legal.

„Intenția reprezentanților editurii de a oferi și copiilor vorbitori de limba rusă posibilitatea de a înțelege mesajul Imnului de Stat nu trebuie să îngrădească respectarea cadrului legal. Ministerul mulțumește persoanelor care semnalează probleme în manuale și se angajează să utilizeze toate pârghiile necesare pentru asigurarea calității materialelor didactice”, mai menționează MEC.

Denumirea editurii nu a fost făcută publică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dan Perciun #elevi #imn #imnul Republicii Moldova #limba romana #limba rusa #manual #MEC #Ministerul Educatiei si Cercetarii #ministru

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.